Cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor

Cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor. Bihorul este un judeţ pitoresc ce îşi surprinde turiştii, în mod plăcut, aproape la fiecare pas. Munţii Apuseni îl fac să adăpostească locuri unice, de o frumuseţe rară, cu peşteri ale căror formaţiuni îţi rămân întipărite în memorie. Multă linişte şi o îmbinare armonioasă între plaiuri şi abrupturi, ape cu puteri curative, oameni primitori, muzică, joc şi multă voie bună întâmpină turiştii.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor. Platoul Padiş

Platoul Padiş, din Parcul Natural Apuseni, este un festival al naturii pure situat la întretăierea a trei judeţe: Alba, Cluj şi Bihor.

Cei care nu au în spate şi cortul nu are rost să pună piciorul în zona turistică Padiş. O noapte în cort este obligatorie pentru cei care s-au decis să exploreze Parcul Naţional Apuseni. În Parc există câteva zone în care se campează în mod tradiţional, dintre care în judeţul Bihor sunt Poiana Glăvoi – zona denumită „La Grajduri“ –, Valea Crăiasa – în apropierea Peşterii Urşilor şi intrarea pe Valea Sighiştelului, iar în judeţul Cluj, în zona satului de vacanţă Ic Ponor şi în zona Ponor-Runcu Ars.

Pe Platoul Glăvoi, singurul loc de campare din zona Padiş, aflat în mijlocul Parcului Natural Apuseni, se pot instala corturile fără nicio problemă, iar lipsa marilor magazine nici nu va fi simţită.

Tălăngile oilor răsună în fiecare dimineaţă din mijlocul munţilor. Pornesc la drum imediat ce se crapă de ziuă. Soarele e dincolo de munţi, dar ele străbat stâncile şi crestele spre locul de păscut. În fiecare dimineaţă e frig la Padiş. Din munţi, din corturi, din pădure, de peste tot, dimineaţa îşi ridică vălul ca să-i facă loc soarelui.

Padis, poarta de intrare a Apusenilor-sursa foto www.bihorinimagini.ro

O cafea sau un ceai cald sunt ideale pentru a aştepta răsăritul. Şi când soarele apare, e timpul de plecat în drumeţie. Dacă sunt respectate marcajele, nu este nicio problemă cu orientarea. În caz de urgenţă, poate fi apelat numărul „0SALVAMONT“. Pe traseu, turiştii vor întâlni caii care păzesc Padişul din primăvară până în toamnă. Frumoşi, cu coamele în vânt, unii sunt prietenoşi, alţii mai puţin.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor. Puterile apelor termale din Băile Felix

Unicitatea apelor termale din Felix constă într-un echilibru fiziologic între compoziţia chimică şi termalitate, ceea ce le face extrem de apreciate şi eficiente atât în cura internă, cât şi în cura externă. Sunt în fruntea topului apelor curative din Europa, lucru dovedit de analizele efectuate de instituţiile de specialitate din Occident.

Anul descoperirii izvoarelor termale din Băile Felix este disputat, unii considerând că a avut loc în jurul anilor 1000, alţii, în jurul anilor 1200, iar unii specialişti afirmă chiar că au fost descoperite abia în 1700.

Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratamentul diverselor afecţiuni încă din anul 1000, când au fost descoperite de călugărul Felix,parohul Mănăstirii din Sânmartin.

Potrivit medicilor, apa termală poate fi folosită  atât în cura internă-crenoterapie – pentru anumite afecţiuni ale aparatului digestiv, stomac, intestine subţire şi gros, colecist ale aparatului urinar, afecţiuni metabolice şi endocrine cât şi în cura externă – balneaţie.

"Este una dintre cele mai bune ape de tratament antireumatic, pentru reumatism inflamator, degenerativ, sechele post traumatice, afecţiuni neurologice. Pe lângă cura externă, apa de Felix, deşi puţină lume ştie, este bună şi pentru cura internă, aşa numita crenoterapie." susţine dr. Gheorghe Moraru, medic primar de recuperare medicală.

Apa este caracterizată ca o apă bicarbonatată, sulfatată şi clorurosodică ceea ce îi confera o acţiune benefică în constipaţie cronică, colite cornice spastice şi dureroase, megacolon, dischinezii bilioduodenale, gastrită hiperacidă, hepatite cornice, diabet zaharat, gută.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor. Peştera Meziad

Comparată cu o catedrală gotică subterană, Peştera Meziad este una dintre cele mai frumoase peşteri ale României. Spaţiile interioare generoase cu poduri naturale şi bogăţia de formaţiuni au atras oamenii încă din perioada preistorică. Peştera a fost locuită atât de oamenii primitivi, cât şi de urşii cavernelor, şi adăposteşte 13 specii de lilieci dintre cele 26 existente în România.

Peştera Meziad, din comuna bihoreană Remetea, este considerată una dintre cele mai mari din Europa, fiind amenajată şi deschisă pentru turişti. Locuită de om încă din preistorie, a devenit, din primii ani ai secolului XX, unul din cele mai căutate obiective turistice ale judeţului Bihor. Acest fapt se datorează dimensiunilor sale impunătoare şi neobişnuitei sale bogăţii de formaţiuni, urmelor de locuire umană ce au dăinuit aici din paleolitic şi neolitic. De curând, în peşeră a fost descoperit un craniu uman de peste 6.500 de ani.

Peştera este vizitabilă, fiind refăcute balustradele, treptele, punţile, iar iluminarea traseului se face cu un sistem bazat pe tehnologia "Show caves lighting systems", cu lămpi LED.

"Amenajarea este concepută în aşa fel încât să existe cât mai puţin deranj, să se strice foarte puţin din mediul natural. Luminarea s-a făcut pentru a păstra frumuseţea şi farmecul subteran al peşterii fără să deranjăm siturile de lilieci. Ea este în armonie cu acest statut maiestuos pe care-l are peştera, de catedrală subterană a Pădurii Craiului", spune speologul Viorel Lascu despre unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Bihor.

Va mai recomandam:

Ce boli tratează terapia cu ape termale de la Băile Felix, unice în Europa, şi ce se întâmplă în organism când sunt băute

Minunile Munţilor Apuseni - misterele celei mai adânci peşteri din România: „Să cobori în peşteră e ca şi cum ai cuceri un vârf din Himalaya“