Cu ce ţineau postul sătenii în urmă cu 100 de ani. Reţete simple din bucătăria ţăranului, cu doar două ingrediente

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cartofii, sau barabulele cum li se spune în Moldoiva, şi bostanii erau ingrediente de bază pentru diferite feluri de mâncăruri în perioadele de resticţii alimentare.

Un articol din anul 1903, publicat în revista de foclor „Şezătoarea” (Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare) prezintă, sub semnătura învăţătorului  M. Lupescu modul de pregătire al unor mâncăruri de post în satele din nordul Moldovei. 

Nouă astfel de feluri de mâncare sunt descrise de autor în articolul „Bucătăria ţăranului“, toate fiind bazate pe cartofi şi bostan. De la început, autorul ţine să precizeze că mai ales în satele din zona de munte, cartofii („barabulele“) sunt alimente de bază în zilele de post.  

„Barabulele – bulughenele, piceucele, ori cartofii sînt tovarăşul mămăligei. În munte, cu mămăligă şi bulughene, petreci cu bine posturile, mai ales dacă gospodarul are şi un poloboc de curechiu. Barabulele se mînîncă coapte ori ferte, întregi ori hăcuite. Se cunosc după culoare: bulughene albe ori roşii; la gust: făinoase ori apoase. Cu barabule şi puţină făină se face şi mămăligă, mai ales în vreme de foamete“

Cinci reţete bazate pe cartofi 

„Barabule coapte cu sare. Se spală barabulele şi se pun în spuză (cenuşă fierbinte) ori se dau în cuptor, cînd e ferbinte, de se cos bine şi apoi se mînîncă cu sare. Mulţi mînîncă asemenea cartofi cu mămăligă“

„Barabule ferte cu mujdeiu. Se spală barabulele, se ferb în oală ori în ceaun, se curăţă, cînd sînt ferbinte, şi se mînîncă în zilele de post, cu mujdeiu ori sare şi mămăligă“

„Barabule dulci. Se fac aşa: se curăţă de coajă, se tae în felii lungăreţe şi se pun într-o oală să fiarbă cu legume şi sare; cine are, pune în ele şi ceapă prăjită în oloiu; atunci acestei mîncări îi mai zice şi mîncărică de cartofi“      

„Barabule prăjite. Barabulele se fac şi prăjite cu oloiu şi rar cu untdelemn, mai ales pe la dascăli; ele se pregătesc aşa: se sfarmă barabulele ferte, cu dosul lingurei, şi se pun într-o tigae unde s-a prăjit ceapă cu oloi; se lasă de se prăjesc bine şi se mînîncă. Acest soi de bucate se obişnueşte la sătenii cu stare şi în Rădăşeni“

„Chiftele de barabule. Acest soi de barabule îl obişnuesc rar sătenii cu dare de mînă. În Rădăşeni chiftelele de barabule se fac aşa: se ferb barabulele, se frămîntă, se amestecă cu făină de grîu şi se fac un fel de turtiţe care se prăjesc în oloi de cînepă, şi rareori în untdelemn. Soiul acesta de bucate se face numai pentru feţe cinstite (preut, dascăli, primari, ş.a.) “

Bostan cu julfă din sămînţa de cînepă

„Bostan copt. Bostanul poate fi roş – bostan porcesc – şi alb, sau bostan turcesc. Bostanul alb se dă mai mult la porci, în lături; el arareori se coace în întregime în cuptorul în care s-a făcut malai dospit. Bostan roş, cu scoarţa tare, se pune şi în malai dospit după ce se curăţă de scoarţă şi se ferbe. Bostanul alb (turcesc) e bun la gust şi făinos. E se coace odată cu malaiul şi se mînîncă în zile de post. Cu cît e mai făinos, cu atît e mai bun. Bostanii albi, copţi bine, se păstrează şi pentru iarnă. Din sîmburii de bostani se scoate şi oloi bun de mîncare. Bostanii tineri (cruzi) se fac dreşi şi se pregătesc uneori şi umpluţi“

„Bostan făcăluit. Se ia bostan turcesc (alb), se curăţă de coajă şi de maţe, se tae mărunt şi se pune într-o oală, cu puţină apă, ca să nu se prindă de oală, se lasă de ferbe – căci el la căldură sloboade apă – se mestecă des ca să nu se prindă de oală şi apoi se dă la masă; în acest soi de bucate se pune puţin chiper negru, ceapă şi sare“

„Bostan cu julfă. Se face aşa: se ferbe bostanul şi se lasă de-o parte; se pregăteşte julfa din sămînţa de cînepă şi cînd ea e gata, se toarnă peste bostanul fert. Apoi se îndulceşte cu puţină sare şi chiper şi se dă spre ospătare. Alţii prepară acest soiu de bucate ferbînd bostanul la un loc cu laptele de cînepă, din care se face julfa“

„Bostănei umpluţi. Sînt o mîncare a ţăranilor ciocoi. Ea se face din bostănei tineri, goliţi pe dinlăuntru şi umpluţi cu carne tocată şi amestecată cu pasat ori orez. Bostăneii se ferb cu borş şi se toarnă peste ei zmîntînă proaspătă“

             

       

        

       

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite