FOTO Lavanda zimbrului, afacerea de vacanţă a unei învăţătoare. Totul a început pentru că a vrut să aibă cea mai frumoasă grădină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cadru didactic dezvoltă pe un teren din apropierea oraşului Târgu Neamţ una din puţinele culturi de lavandă din zona Moldovei.

Maria Ioniţă, un tânăr cadru didactic de 29 de ani care predă la clasele primare de la Şcoala Gimnazială Domnească Târgu Neamţ, a avut curajul de a înfiinţa, în urmă cu doi ani, o cultură de lavandă, plantă decorativă, dar şi foarte mult folosită în industria cosmetică. Suprafaţa cultivată nu este impresionantă, are doar 2.000 de metri patraţi, pe un teren moştenit de la bunicul ei în comuna Răuceşti, dar munca nu a fost uşoară pentru a întreţine grădina, mai ales că tânăra se ocupă singură de această mică afacere.

„Mai am sprijinul părinţilor, şi al unor femei din sat, în sezonul de recoltare. Nu am gândit-o iniţial ca pe o afacere, pentru că ar fi trebuit să cultiv pe cel puţin un hectar. Ideea de la care am plecat a fost să nu las pământul nelucrat. Deşi am avut sfaturi să pun afine, mure sau zmeură, am ales să cultiv lavandă, o plantă puţin pretenţioasă la condiţiile noastre de climă. Mi-am spus că măcar voi avea cea mai frumoasă grădină din zonă“, a declarat Maria Ioniţă.  

Maria Ioniţă în grădina cu lavandă FOTO: Andrei Ştefan

image

Calitatea solului, determinantă

Înainte de a înfiinţa cultura, ea a făcut o analiză chimică a solului şi în urma rezultatelor a trebuit să-l îmbunătăţească cu soluţie de calciu, pentru a neutraliza solul brun-acid.

„În 2015 am început să plantăm un soi recunoscut pe plan european, fiind căutat de producătorii de parfumuri. Este un soi întalnit în spaţiul carpato-balcanic, fiind perfect aclimatizat la mediul nostru şi oferind o productivitate ridicată de floare şi ulei volatil. Per total, investiţia a fost undeva la 3000 de euro“,  spune Maria Ioniţă.

Conform studiilor, o cultură de lavandă ajunge la maturitate abia în anul al treilea de la înfiinţare, însă Maria Ioniţă a scos deja pe piaţă primele produse.

„Lavanda înfloreşte de două ori pe an: în iunie culegem florile şi le punem la uscat pentru a le ambala în săculeţe, iar următoarea recoltă, din august o folosim pentru a produce uleiul. Am produs deja ulei pentru testare. De anul trecut am plantat şi soiuri folosite de artiştii florali“.

Produse marca "Lavanda Zimbrului" FOTO: Andrei Ştefan

image

Timpul alocat pentru îngrijirea culturii se potriveşte perfect cu programul profesional, întrucât în perioada verii Maria Ioniţă este în vacanţă.

„La suprafaţa pe care am cultivat-o, sunt foarte mulţumită de ce am realizat până acum. Calculele specialiştilor, e drept, făcute la o suprafaţă de un hectar, arată că în primul an se amortizează 15% din investiţie, în al doilea până la 50%, iar în al treilea se recuperează integral cheltuielile“. 

Parteneriat cu Ţinutul Zimbrului 

Din acest an, la propunerea Asociaţiei eco-turistice Ţinutul Zimbrului, Maria Ioniţă a decis să intre într-un parteneriat care să o ajute să-şi promoveze produsele. Aşa s-a născut „Lavanda Zimbrului“, un brand sub care sunt prezentate şi comercializate uleiul, săculeţele sau buchetele de lavandă.

„Mulţi au rămas surprinşi de această alăturare neobişnuită ‒ când spui lavandă te gândeşti la ceva frumos, delicat, iar zimbrul nu e tocmai un animal graţios, ci puternic. Din păcate, publicitatea vinde şi a trebuit să găsesc o formulă de promovare. De obicei, la acest tip de afacere se folosesc denumiri legate de zona unde se află cultura ‒ Lavandă de Huşi, Lavandă de Moldova, etc. Am ales denumirea Lavanda Zimbrului pentru că mi se pare şi interesantă şi reprezentativă pentru zona unde am cultura“. 

Prima ieşire oficială sub brandul Lavanda Zimbrului a fost la un festival de artă medievală organizat în luna iunie la Târgu Neamţ, iar la acest eveniment produsele etalate la stand au fost foarte apreciate de oameni.

Maria Ioniţă şi produsele "Lavanda Zimbrului" la Târgul medieval FOTO: Andrei Ştefan  

image

„Iniţial, nu eram decisă să ies pe piaţă, aşteptam ca planta să fie matură, dar ideea a fost un succes, mai ales că şi după ce s-a încheiat evenimentul am tot primit comenzi“. Cât despre comportamentul cumpărătorilor, Maria a constatat că mulţi dintre clienţi nu cunosc caracteristicile plantei.

„Oamenii se aşteaptă ca parfumul lavandei naturale să fie mai puternic, pentru că ei compară cu ce ştiu din comerţ, de la detergenţi, sau produse cosmetice, neştiind că tăria parfumului este amplificată şi artificial în procesul de producţie“, mai spune Maria Ioniţă. 

Parteneriatul cu Asociaţia eco-turistică Ţinutul Zimbrului îi aduce Mariei Ioniţă posibilitatea de a-şi face mai bine cunoscute produsele şi de a a-şi găsi clienţi pe piaţă. Din toamna anului 2016, Ţinutului Zimbrului, adică zona din Parcul Natural Vânători-Neamţ ce cuprinde localităţile Târgu Neamţ, Agapia, Bălţăteşti, Crăcăoani şi Vânători-Neamţ, a devenit oficial a patra destinaţie ecoturistică din România alături de Creasta Cocoşului (Maramureş), Piatra Craiului (Braşov) şi Ţara Haţegului (Hunedoara).

Statutul de destinaţie ecoturistică acordat Ţinutul Zimbrului de Agenţia Naţională pentru Turism este aprobat pentru o perioadă de trei ani, din noiembrie 2016 şi până în 2019.

„Când am construit proiectul Ecoturism în Ţinutul Zimbrului, prin care am obţinut statutul de destinaţie co-turistică, am ales şi o siglă sub care partenerii noştri îşi promovează produsele. Noi încercăm să constituim o reţea de produse şi servicii care ne reprezintă tradiţia şi valorile zonei “, a declarat Geanina Fedeleş, preşedintele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului. Pe lângă colaborarea cu Maria Ioniţă, reprezentanţii asociaţiei poartă discuţii cu producători de miere de albine şi de lactate din această zonă a judeţului. 

Cultura de lavandă a Mariei Ioniţă FOTO: Andrei Ştefan   

image

La ce se foloseşte lavanda 

Lavanda, o plantă de origine mediteraneană, este folosită în industria farmaceutică şi cosmetică. Florile de lavandă pot fi folosite pentru prepararea ceaiurilor şi tincturilor. Acestea, dincolo de aroma deosebită, au rol benefic asupra organismului (recomandat pentru reglarea tensiunii, a sistemului imunitar, împotriva stresului şi insomniei). Uleiul de lavandă are proprietăţi antiseptice, antibacteriene şi antiinflamatorii.

Uleiul mai este folosit pentru fabricarea parfumurilor şi alte cosmetice. Vechii egipteni foloseau lavanda  pentru a produce unguente calmante şi de vindecare, parfum şi pentru îmbălsămare. Când a fost deschis mormântul lui Tutankhamon, au fost găsite borcane umplute cu unguente care conţin ceva asemănător cu lavanda. 

Romanii antici au recunoscut calităţile lavandei pentru vindecare şi calităţile sale antiseptice, pentru utilitatea sa în îndepărtarea insectelor şi în spălare. De altfel, cuvântul „lavanda“ provine din verbul latin „lavare“, adică a spăla. În plus, soldaţii romani foloseau lavanda pentru a trata rănile din război.

Produse marca "Lavanda Zimbrului" FOTO: Andrei Ştefan

image
Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite