Blestemul de pe crucea din biserică. Cum au fost condamnaţi la nenorocire conducătorii care ar îndrăzni să ia dijmă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 12 kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, în satul Vrăneşti, într-un loc uitat parcă de lume, se află o biserică a cărei istorie este una cu totul aparte. Atestată din secolul al XVIII-lea, Biserica Radu Negru are în loc de pisanie o cruce masivă de piatră pe care se află şi un blestem.

Biserica-schit „Radu Negru” este situată între dealuri, la marginea a două lacuri care se unesc chiar în faţa ei. Construită la început din lemn (vechiul Schit poate fi văzut şi astăzi, fiind zugrăvit pe peretele din stânga), biserica a fost zidită ulterior din cărămidă, la 17 septembrie 1787, prin dărnicia ctitorilor.

Ea are aspect de corabie şi te duce cu gândul la arca lui Noe. Acoperişul de şiţă, cu streşini mari, şi turla mică din faţă îi dau o înfăţişare arhitectonică foarte frumoasă. Zidurile sunt groase cu o singură uşă şi câteva ferestre mici. Într-un cuvânt o construcţie solidă, care a rezistat la toate cutremurele care au trecut peste ea.

Totuşi, imediat după marele cutremur din 1940, enoriaşii au contribuit cu câte 100.000 de lei şi biserica a fost încinsă cu legături de fier şi şiţuită din nou. Pictura, este frescă din culori vii şi frumos executată, se menţine şi în prezent într-o stare foarte bună. La exterior, deasupra uşii, este zugrăvită „Înfricoşata judecată”, care-l prezintă pe Mântuitor înconjurat de cei 12 Apostoli aflaţi pe scaunele de judecată.

În interior, tot deasupra uşii, se află zugrăviţi principalii ctitori: Pan Neagu şi Păniţa Ego Paraschiva, ţinând între năframă ctitoria lor- Biserica Schitului, aşa cum mai este cunoscută printre localnici. Pe peretele din dreapta sunt pictaţi Pan Stanciu şi Păniţa Ego Gtamata, iar pe peretele din stânga sus bisericuţa Schitului din lemn îmbrăţişată de ctitorii Rafael Eromonahul, Ioanichie Eromonahul şi Dionisiei Eromonahul, un călugăr voinic înfăţişat în mărime naturală.

Care este blestemul de pe crucea de piatră

În loc de pisanie, în curtea bisericii se află o cruce de piatră, înaltă de 1,80 metri şi care cântăreşte 150 de kilograme, înălţată în1787 întru cinstea hramului. „Iisus Nazorineanul, Ţarul Iudeilor” şi, mai departe, „Ridicatu-să această Sfântă cruce întru slava şi cinstea hramului Naşterii Sf. Ioan, Mergătorul Înainte şi al Sfântului Ierarh Nicolae şi Cuvioasei Paraschivei în zilele luminatului. Demn Ion Scarlat Voievod, de robului Dumnezeu Calist Ieromonah Sin Ion, sora sa Oprea Ioana sin Radu, Vrabiu Sin Tudor, Neacşa Sin Tudor, Ilina Sin… de când s-a făcut Schitul leat 7267 (1759)”.

Pe cruce sunt pomeniţi, de asemenea, „robii” care au ostenit la ridicarea lăcaşului de cult, „şi alţii care au pus şi am nevoit la toate, la biserică, la cărţi, la toată podoaba bisericii din mila creştină, şi au livezit spre răsărit din coada lacului mic până în coada lacului celui mare”. În spatele crucii, pe latura posterioară este trecut şi un blestem.

„Noi megiaşii moşteni, care mai jos ne iscălim anume făcându-să un Sf. Schit pe moşia noastră, dijmă să nu li să ia, nici din vie, nici din alte bucate, nici noi nici copiii noştri şi tot neamul nostru. Iar cine s-ar scula a le lua dijmă să rămână sub blestemul Mucenicelor şi al Sf. Părinţi de la Niceia, aşişderea şi de noi cât va fi schitul”.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite