Destinul lui Florian Ştefănescu-Goangă, fondatorul psihologiei experimentale în România

Născut la 5 aprilie 1881 la Curtea de Argeş, Florian Ştefănescu-Goangă a studiat la Leipzig, între anii 1908-1911, pentru obţinerea titlului de doctor. În teza sa de doctorat a cercetat tonalitatea afectivă a culorilor clasificate de el în „excitatoare” şi „calmante”. Teza sa a avut un impact mare în comunitatea internaţională, fiind publicată în Germania în 1911 şi 1964, în Franţa în 1932, în fosta URSS în 1940 şi în Statele Unite în anul 1972.

Întors în ţară după studii, Florian Ştefănescu-Goangă a fost numit profesor la Universitatea din Cluj şi a devenit membru corespondent al Academiei Române în anul 1937. Preocupările sale au fost diverse, abordând atât teme din discipline mai aplicate ca psihologia muncii, psihologia şcolară şi psihologia clinică, cât şi teme legate de discipline fundamentale, cum ar fi psihologia socială.

Ancorările sale ştiinţifice au fost mereu în mişcarea internaţională. Spre exemplu, psihologul american Terman a adaptat în 1916 pe populaţia americană testul psihologic Binet-Simon sub denumirea de testul Stanford-Binet. În 1937 acest test a fost din nou revizuit şi utilizat în Statele Unite sub denumirea de „Scala Terman-Merrill“. Florian Ştefănescu-Goangă a revizuit, completat şi adaptat în 1940 această variantă a testului pentru populaţia românească şi a pus-o în aplicare.

Ca om de ştiinţă, Florian Ştefănescu-Goangă a creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia românească până astăzi. Modelul profesorului Florian Ştefănescu-Goangă este acela că este nevoie să dezvolţi patru componente cheie ale cunoaşterii, toate ancorate internaţional şi anume ”Generarea de cunoaştere prin cercetare avansată”, ”Transmiterea de cunoaştere prin activităţi didactice performante”, ”Utilizarea cunoaşterii prin servicii inovative către comunitate” şi ”Diseminarea cunoaşterii prin publicaţii, inclusiv reviste şi edituri proprii”. Florian Ştefănescu-Goangă a înfiinţat în anul 1922 “Institutul De Psihologie Experimentală, Comparată Şi Aplicată“, primul institut de psihologie experimentală din România, formând astfel o echipă valoroasă de psihologi experimentalişti, psihologia românească rămânând până astăzi pe un fundament riguros experimental.

Legionarii au încercat să îl asasineze

Florian Ştefănescu-Goangă a dezvoltat catedra şi disciplinele academice de specialitate şi prin funcţiile publice pe care le-a avut, a fost subsecretar de stat la ministerele Instrucţiunei Publice în perioada 1936-1937 şi Educaţiei Naţionale în anul 1937, a depus un efort serios pentru introducerea psihologiei aplicate în instituţiile statului. Astfel, datorită eforturilor sale a fost introdusă fişa de observaţie psihologică în toate şcolile din România, au fost înfiinţate institute psihotehnice la Bucureşti şi Cluj, a fost organizat un serviciu psihologic în cadrul CFR.

De asemenea Ştefănescu- Goangă a fondat şi a condus „Revista de Psihologie”, apărută la Cluj între anii 1938-1949. Ca rector al universităţii clujene, Florian Ştefănescu-Goană a fost rectorul cu cele mai vaste realizări în perioada interbelică şi personalitatea care a fondat Psihologia Experimentală la Universitatea din Cluj. Florian Ştefănescu-Goangă a fost primul rector din Cluj ales în două legislaturi. În privinţa conexiunilor politice de remarcat este episodul când în seara zilei de 28 noiembrie 1938, în cadrul unei campanii mai ample de ameninţare la adresa oamenilor politici, câţiva membri ai Mişcării Legionare au încercat să-l asasineze pe profesorul Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj. Atentatul nu a reuşit, profesorul fiind doar grav rănit.

Florian Ştefănescu-Goangă a încetat din viaţă în 1958.