FOTO Istoria Tronului regilor României, „ascuns“ de zeci de ani într-un muzeu din Argeş şi evaluat de comunişti la 40 de dolari

Tronul regilor României se află încă din anul 1981 la Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii din satul Goleşti, localitate care aparţine de oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş. Tronul este expus publicului doar din noiembrie 2016, după ce a fost restaurat.

În ziua înmormântării Regelui Mihai, directorul Muzeului Goleşti, Iustin Dejanu, a anunţat că tronul este expus în Salonul de Iarnă al instituţiei, în perfectă stare.

„Legăturile Goleştilor cu regalitatea sunt foarte interesante. Mulţi oameni ştiu deja că prima noapte a lui Carol I pe teritoriul Romaniei a fost petrecută la Goleşti. Aici a luat primul contact cu cei mai importanţi dregători si cu problemele ţării, aici a semnat primul document oficial, iar prima sa locuinţă în Bucureşti a fost Casa Golescu – exact pe locul in care se ridică acum Palatul Regal, care adăposteşte Muzeul Naţional de Artă“, spune Iustin Dejanu.

Nu doar tronul se află la Muzeul Goleşti, ci şi alte câteva piese de valoare: un birou al lui Carol I, un caleaşcă a Familiei Regale şi un pat al lui Carol I, care în prezent este împrumutat Muzeului Naţional Cotroceni. Cum au ajuns acestea la Goleşti? „Documentele din fondul de arhivă al Muzeului Goleşti arată că, în anul 1973, şase obiecte muzeistice de la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România au fost împrumutate pentru un an. Ulterior, au urmat numeroase demersuri finalizate în 1981 cu transferul definitiv al acestor obiecte la Muzeul Goleşti. Printre respectivele piese de patrimoniu s-a aflat şi tronul cu pernă – bun cultural de valoare artistică şi memorială deosebită. Este tronul pe care au stat toţi regii Romaniei – fotografiile realizate in Sala Tronului, în epocă, o dovedesc“, spune Iustin Dejanu.

Directorul muzeului vorbeşte şi despre încercarea comuniştilor de a îndepărta orice urmă a Familiei Regale. „Poate o să îi supăr pe unii daca am să spun că în acele vremuri nu se vorbea despre aceste obiecte. Pur si simplu era o teamă de a păstra, chiar şi în depozite, simboluri ale monarhiei. S-a dorit ca aceste obiecte să fie duse cât mai departe, să nu creeze probleme unora... Cu atât mai mult îl felicit pe directorul de atunci de la Goleşti, domnul Vasile Novac, pentru curajul şi respectul pentru istorie de care a dat dovadă, adăpostind la Goleşti aceste simboluri de tezaur“, precizează Dejanu.

Evaluat de comunişti la 40 de dolari

Conform documentelor oficiale de la Muzeul de Artă din 1973, tronul regal avea o valoare de inventar de doar 200 lei, adică de 40 de dolari la cursul de atunci. Primul care a făcut publică informaţia că tronul este la Goleşti, şi a documentat-o temeinic, a fost Gabriel Badea-Păun, cunoscut istoric şi critic de artă aflat acum la Paris.

Gabriel Badea-Păun ne-a spus şi povestea descoperirii tronului regal: ”Doamna Filofteia Pally, directoarea muzeului pe atunci si care acum este la pensie m-a contactat acum vreo doi ani, dat fiind ca sunt cunoscute prin scrierile mele de istorie si istoria artei preocuparile mele pentru istoria Familie Regale pentru a îmi arata niste blazoane de pe niste mobile si Tronul, pe care Dumneaei îl credea a fi un tron folosit de Regina Maria. De îndată ce le-am vazut, am realizat ca este vorba de Tronul Regal pe care îl cunoşteam din fotografiile realizate începând cu 1885, an în care este inaugurată noua Sală a Tronului”.

După ce România a fost proclamată Regat, în 1881, în ţara noastră au fost realizate două tronuri pentru cei doi suverani, Majestăţile Lor Regale Carol I şi Elisabeta. După cum spune Iustin Dejanu, „de inspiraţie neobizantină, tronurile au fost confecţionate din lemn aurit şi ornate cu pietre semipreţioase. Pe spătar sunt reprezentate cifrele Regelui Carol I şi ale Reginei Elisabeta, create din bronz poleit, aplicat pe plăci de onix algerian. Fără a fi pe deplin documentată, realizarea celor două piese este legată de numele arhitectului Charles-André Lecomte du Nouÿ, restauratorul bisericii episcopale de la Curtea de Argeş şi autorul mobilierului liturgic al edificiului, ca şi al stranelor regale de la biserica nouă a mânăstirii din Sinaia, cu care prezintă numeroase similitudini“.
 

Cum s-a ajuns la concluzia că tronul expus la Goleşti este chiar tronul pe care au stat toţi regii României? „S-au analizat toate detaliile tronului, din fotografiile făcute în sala tronului, şi toate detaliile corespund. S-au verificat de asemenea documentele din arhive, inclusiv de la Muzeul Naţional de Artă. Reputatul istoric Gabriel Badea Păun a făcut, de asemenea, o analiză minuţios documentată şi ce arată fără dubii că tronul regal de la Goleşti este cel pe care au stat regii României“, spune Iustin Dejanu.

Al doilea tron e la Muzeul Naţional de Istorie

Cele două tronuri au fost folosite între anii 1885 şi 1947, de către toţi monarhii României. Ce s-a întâmplat cu al doilea tron regal? „Tronul pereche, al Reginei Elisabeta, se gaseste în rezervele Muzeului Naţional de Istorie“, spune istoricul şi criticul de artă Gabriel Badea-Păun.
 

Legat de creşterea numărului de vizitatori după ce s-a aflat că tronul regal este expus la Goleşti, Iustin Dejanu a declarat: „Nu am cuantificat. Nu cred că numărul sporit al vizitatorilor este relevant, ci mai ales creşterea prestigiului muzeului, după ce informaţia că tronul României se află la Goleşti a început să circule. Momentul a coincis cu decesul si funeraliile Regelui Mihai. A fost o emoţie puternică în România, o simpatie descătuşată pentru monarhie şi a crescut brusc şi subit şi interesul mass media. Şi social media a promovat intens informaţia atunci şi vă mărturisesc că am primit zeci de telefoane chiar de la persoane apropiate de Goleşti şi care fuseseră de multe  ori în preajma acestor simboluri: «Cum aşa? Chiar se află la voi tronul?»“.

Istoria biroului lui Carol I

Lucrare de o remarcabilă valoare artistică, biroul Regelui Carol I, aflat tot la Muzeul Goleşti din 1981, făcea parte dintr-o serie mai mare de piese de mobilier, care au fost realizate în atelierul artistului renumit Martin Stöhr. Lui Stöhr i se datorau numeroase mobile sculptate din Palatul Regal de la Bucureşti şi din Castelul Peleş, cu supravegherea construirii căruia a fost însărcinat sculptorul, bucurându-se de toată încrederea personală a regelui. Despre sculptorul german, Regina Elisabeta spunea că a fost „un adevărat maestru, care ne-a împodobit sălile cu mobile şi lambriuri de o rară frumuseţe“. Biroul, din lemn de stejar, a fost realizat după proclamarea Regatului şi se afla în cabinetul de lucru al Regelui Carol I, de la Palatul Regal din Bucureşti.

Cum se ajunge la Muzeul Goleşti

Muzeul Goleşti se află în satul Goleşti, la doar 10 km distanţă de Piteşti, pe Şoseaua veche Piteşti-Bucureşti. Programul de vizitare este de marţi până duminică, între orele 9.00-18.00, lunea fiind închis. Preţul unui bilet de intrare este de 7 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii.