România lucrului prost făcut: zece hectare de spaţii verzi acoperite cu pavele

Spaţii verzi inlocuite cu pavele FOTO Denis Grigorescu

Un „proiect de reabilitare urbană a Piteştiului“, la care Uniunea Europeană a contribuit cu 16 milioane de euro, este în realitate un dezastru: 9,6 hectare de spaţii verzi au dispărut, au fost puse milioane de pavele, ghene de gunoi cu becuri şi structuri din stejar, bănci fără spătare dar cu becuri.

Proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului, cu o valoare totală de 20 de milioane de euro, dintre care 16 milioane au fost suportaţi de către Uniunea Europeană, a început în iunie 2014 şi a fost finalizat în toamna lui 2016. Artizanul acestui proiect a fost Tudor Pendiuc, fostul primar al oraşului, judecat în prezent în două dosare de corupţie şi abuz în serviciu.

Pe hârtie, proiectul era generos şi părea a aduce numai lapte şi miere şi condiţii de trai ca în Vest: „Grupul ţintă vizat de proiect este populaţia municipiului Piteşti, care va beneficia de rezultatele proiectului, ceea ce va permite reducerea timpului de călătorie în oraş, fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanţi auto, sporirea spaţiului verde amenajat, valorificarea spaţiului public“. În realitate, după implementarea proiectului, aerul este din ce în ce mai poluat, traficul auto a crescut enorm şi spaţiile verzi s-au redus dramatic.

Copaci tăiaţi şi ofiliţi

În proiectul iniţial scria negru pe alb că, printre obiective, se numără creşterea spaţiilor verzi din oraş. În realitate, la Piteşti au dispărut 9,6 hectare de spaţii verzi. Nu mai puţin de 6,6 hectare au fost transformate în parcări şi acoperite cu dale înierbate în care rişti să-ţi rupi piciorul, parcări în care doar pe alocuri mai apar câteva fire de iarbă. În urmă cu câţiva ani, s-a încercat şi la Timişoara folosirea de dale înierbate în parcări, numai că proiectul a eşuat în cele din urmă. La Piteşti, 761 de copaci au fost tăiaţi, iar dintre cei 1.180 plantaţi în loc foarte mulţi s-au ofilit anul trecut pentru că n-au fost udaţi.

Două parcuri aflate chiar în centrul Piteştiului, unul situat în spatele primăriei, au fost rase efectiv de pe faţa pământului, fiind acoperite de beton, pavele şi bănci din beton, având doar pe alocuri nişte microspaţii verzi.

Preţ exorbitant pentru ghenele de gunoi

„Nu se mai pot face timp de cinci ani modificări la proiectul finanţat cu fonduri europene, aşa prevede legislaţia. După ce trec aceşti cinci ani se vor putea face modificări“, spune Cornel Ionică, primarul Piteştiului.

Printre altele, au mai fost montate 25 de ghene de gunoi cu structuri din lemn de stejar sau de răşinoase. Ghenele de gunoi au şi ghirlande luminoase integrate. Structurile din lemn amplasate acolo au costat 220.000 lei. Iar ghirlandele luminoase, care au fost montate în jurul ghenelor şi sub zeci de bănci din Piteşti, au costat 300.000 de lei. Defalcat, cu tot cu montaj, fiecare structură din lemn de pe ghenă a costat 8.890 lei.

Deşi din documente reieşea clar că la Piteşti se vor reduce masiv spaţiile verzi şi oraşul se va umple de betoane, oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş nu au contestat proiectul. Pe 9 noiembrie 2010, Primăria Piteşti a depus proiectul de reabilitare urbană la APM Argeş pentru a fi supus procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. Peste doar trei zile, şefii APM Argeş au prevăzut în scris că proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, stabilind „clasarea proiectului ca având impact nesemnificativ asupra mediului“.

Doar angajaţii primăriei la dezbatarea publică

În plus, proiectul găsit oportun de primarul Tudor Pendiuc n-a fost supus unei adevărate dezbateri publice. Pe 29 iulie 2009, s-a organizat o pseudo-întâlnire cu reprezentanţii societăţii civile. În realitate, dintre cele 256 de persoane prezente atunci la dezbatere, doar şapte au reprezentat asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care în Piteşti sunt peste 300 de asociaţii de proprietari şi aproape 1.100 de blocuri. Ceilalţi participanţi la consultarea publică au fost în procent covârşitor fie angajaţi ai Primăriei, fie angajaţi de la instituţiile aflate în subordinea Primăriei.

Speriaţi de opinia publică

În toamna lui 2014, la câteva luni după începerea proiectului de reabilitare urbană a Piteştiului, reprezentanţii mai multor asociaţii de proprietari au trimis o adresă-protest Primăriei Piteşti, adresă în care aceştia spuneau printre altele că „această modernizare contravine cerinţelor proprietarilor, care nu au fost consultaţi înaintea începerii acestui proiect, cu toate că ei sunt beneficiarii. Nu dorim să fie puse acele dale cu orificii în care se distruge încălţămintea sau, mai rău, care pot cauza accidentarea cetăţenilor. Vă rugăm să analizaţi situaţia şi să folosiţi fondurile băneşti în interesul cetăţenilor, nu în detrimentul lor“.

În răspunsul trimis ulterior, reprezentanţii Primăriei Piteşti au confirmat fără să vrea că n-au consultat populaţia oraşului legat de acest proiect finanţat cu 16 milioane de euro de către Uniunea Europeană: „Înainte de toate, facem următoarea observaţie: fondurile europene nu se obţin deloc uşor, este o procedură foarte lungă de la propunerea temei de proiectare până la acceptarea la finanţare a proiectului de execuţie. Ce aţi crede dacă am fi anunţat comunitatea piteşteană despre un anumit proiect şi acesta nu ar fi fost admis la finanţare?“.