VIDEO Percheziţii la firma de dulciuri ALKA. Peste 100 de persoane, aduse la audieri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La această oră, DIICOT Ploieşti face percheziţii la sediul firmei ALKA. Sunt suspiciuni de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 20 de milioane de lei. De asemenea se fac verificări şi cu privire la infracţiunea de spălare de bani, suma vehiculată de anchetatori fiind de aproximativ 30 milioane de lei.

UPDATE ORA 18.10. CEO-ul societăţii ALKA, audiat miercuri, la DIICOT Ploieşti în calitate de suspect, a ieşit din sediul Parchetului. Potrivit unor surse apropiate de anchetă, pe numele lui nu a fost dispusă nicio măsură preventivă. Aceleaşi surse au precizat că prejudiciul în cazul acestuia nu este unul suficient de mare pentru a se lua măsura reţinerii pentru 24 de ore sau cea a controlului judiciar.

UPDATE:  Ambulanţa a fost solicitată să intervină, miercuri, la sediul DIICOT pentru a acorda îngrijiri medicale uneia dintre persoanele aduse la audieri în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani.

 Este vorba despre o femeie în vârstă de 35 de ani, însărcinată, căreia i s-a făcut rău din cauza emoţiilor, cel mai probabil. Femeia a primit îngrijiri pe scările din faţa sediului Parchetului, dar ulterior medicii au decis să o transporte la spital pentru un control mai amănunţit

Miercuri, 13 septembrie, au loc percheziţii DIICOT Ploieşti la reprezentenţii societăţii ALKA, dar şi la domiciliile patronilor firmei. 

Surse judiciare spun că există suspiciuni că firma poate fi suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani.

La această oră, nu se cunoaşte prejudiciul. Surse apropiate de anchetă spun că la sediul DIICOT Ploieşti vor fi aduse peste 100 de persoane, multe dintre acestea cetăeni străini. 

Conform unui comunicat DIICOT, "există suspiciunea rezonabilă că  în perioada  2014 – 2016 suspecţii au constituit un grup infracţional organizat şi controlau mai multe societăţi comerciale cu un comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă”, care aveau sediile sociale declarate la diverse cabinete de avocatură, în baza unor contracte de asistenţă juridică încheiate pe perioadă determinată.

Persoanele juridice aveau, în calitate de asociaţi şi administratori de drept, pur formal, persoane cu o situaţie materială precară, fără pregătirea necesară desfăşurării de activităţi comerciale şi care acceptau să dobândească aceste calităţi în schimbul unor sume modice de bani.

   Astfel, membrii grupului infracţional organizat, creau premisa deducerii în mod ilegal a TVA-ului aferent de către beneficiarii aşa-ziselor prestări de servicii, contribuind totodată la diminuarea, în mod ilegal, a bazei de impozitare, cu consecinţa reducerii impozitului pe profit.

   În fapt, lucrările de construcţii sau serviciile de publicitate înscrise în facturi fie nu erau efectuate, fie erau efectuate de către beneficiarii facturilor în regie proprie sau „la negru”, circuitul artificial descris mai sus fiind creat doar pentru a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată şi diminuării bazei de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit.

   Infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare a banilor au fost comise în formă continuată întrucât suspecţii, la intervale repetate de timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au înregistrat în contabilitate facturi fiscale pentru activităţi comerciale fictive, disimulând totodată, odată cu efectuarea plăţilor, adevărata natură a circulaţiei şi implicit a proprietăţii finale a banilor achitaţi în acest sens, cunoscând că sumele respective provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

   Astfel, circuitul financiar nu se oprea decât aparent la momentul alimentării contului aşa-zisului prestator de servicii.

   După alimentare, sumele achitate pentru prestări de servicii fictive erau retrase în numerar, iar banii negrii astfel rezultaţi erau returnaţi, după reţinerea unui comision negociat anterior, plătitorului iniţial (aparentul beneficiar al lucrărilor).

   Scopul urmărit de făptuitori era acela ca beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăţilor comerciale şi ale extraselor de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal.

   Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat faptul că separat de cele cinci societăţi comerciale tip „fantomă” controlate de membrii grupării au existat şi alte societăţi pe care aceştia le-au înfiinţat, care au avut acelaşi statut şi care au fost folosite în activitatea infracţională".

Conform unor surse apropiate de anchetă, la sediul DIICOT din Ploieşti au fost aduse mai multe persoane din conducerea societăţii ALKA, inclusiv CEO-ul companiei.

 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite