FOTO Românul care se întoarce de pe munte cu sacii plini de gunoi: „Eşti ceea ce laşi în urmă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Timp de cinci ani a învăţat copiii cum să se bucure şi să păstreze natura curată, prin puterea exemplului. Nicu Ristea a coborât de multe ori de pe culmi având traista plină de gunoaiele altora. Acum, tânărul de 37 de ani din Râmnicu Vâlcea, plecat de 3 ani în Anglia, cu ambiţia de a învăţa limba lui Shakespeare la ea acasă, are un alt vis măreţ - să parcurgă întregul lanţ carpatin din România.

Licenţiat în Geografie, cu master în domeniu şi un brevet în turism, până acum tânărul îndrăgostit nebuneşte de munte n-a putut să-şi pună în practică cunoştinţele decât parţial. 

Până să plece în Anglia, în urmă cu trei ani, între 2010 şi 2015, prin intermediul asociaţiei sale - Montana Mount Club a colaborat cu o şcoală de la Băbeni şi a avut diverse proiecte cu şcoli din Vâlcea, împreună cu administratorul Parcului Naţional Cozia, Pavel Prundurel. 

„Copiii sunt foarte receptivi la lucruri despre natură. Le pregăteam de fiecare dată video-proiecţii cu lucruri despre natură, uneori le prezentam şi echipamente necesare de mers pe munte şi le explicam că nu trebuie să le lipsească niciodată punga în care să îşi pună cel puţin propriile pet-uri. De multe ori de la copii ai mai multe de învăţat decât de la cei mari. Am făcut şi mici excursii cu ei şi m-a frapat cât de atenţi sunt la mediul înconjurător şi cu câtă conştiinciozitate adunau gunoaiele lăsate de alţii”, poveşte Nicu.

Autodidact din fire, tânărul a învăţat singur grafica digitală, domeniu din care mulţi ani şi-a câştigat traiul: „Am început-o şi studiat-o de unul singur ca şi pasiune. Am lucrat în domeniu vreo 10 ani pe la diverse publicaţii, diverse tipografii şi am avut şi multiple alte colaborări”. De mare ajutor în acest sens au fost şi anii petrecuţi la Şcoala Populară de Artă din Râmnicu Vâlcea, unde a studiat pictura la clasa unui mare artist: Sergiu Plop.

Coboară mereu de pe munte cu traista plină de deşeurile altora

De ce a plecat în Anglia? „M-am decis să plec pentru a-mi pune la punct limba engleză. Şi ca să poţi supravieţui şi să te integrezi cât mai bine ai nevoie de job”. Aşa a ajuns să experimenteze limba lui Shakespeare şi din perspectiva ospătarului, dar şi a muncitorului în construcţii, fiindcă munca nu l-a speriat niciodată şi nici nu l-a deranjat că având o altă pregătire nu-şi poate arăta toate calităţile. A luat totul ca pe o experienţă din care se bucură din plin. Oricum, visul lui este să se întoarcă în ţară şi să predea.   

image

Până atunci, pe perioada verii, timp de 3 – 4 luni, vine acasă şi cea mai mare parte a timpului o petrece pe munte. Munte de pe care nu coboară niciodată cu mâna goală, şi-a făcut un obicei din a strânge mereu după ceilalţi.

„Într-adevăr sunt multe persoane care merg pe munte sau oriunde în natură, dar majoritatea preferă, din prea multă comoditate, să-şi lase mizeria pe oriunde, sau uneori să mai şi distrugă, să-şi lase inscripţiile pe copaci. Suntem ignoranţi când vedem mizerie şi persoanele care merg pe la grătare preferă să-şi petreacă ziua lângă un morman de gunoi, iar la sfârşitul zilei vor contribui şi ei la acea grămadă.”, povesteşte cu tristeţe Nicu.

„Aş propune câte o scrijelitură cu aşchia pe partea dorsală sau pe orice zonă a trupului”

„Nu de puţine ori am atras atenţia persoanelor pe care le-am văzut aruncând gunoaie la întâmplare, chiar am strâns şi chiştoace de pe jos şi le-am aruncat unde trebuia, explicând fumătorilor cum ar trebui să procedeze, dar în loc să înţeleagă oamenii se simt în general ofensaţi”, mai spune graficianul.

Pe blogul său a şi postat o fotografie cu modul în care unii înţeleg să iubească şi să respecte natura: „Pe valea pe care ne-am întors spre Brezoi, de unde plecasem, ne era imposibil să nu observăm o amprentă antropică. Un anume Nelu Dumitrescu a ţinut mortiş să-şi lase dovada trecerii dumnealui prin zonă. O dovadă de prost gust i-aş spune, cu toate că e prea blând din partea mea. Dacă ar fi după mine, aş propune pentru nea Nelu, şi pentru toţi asemeni lui, câte o scrijelitură cu aşchia pe partea dorsală, sau pe orice zonă a trupului, să vadă şi dumnealor cum e să fie scrijeliţi”.

Cât despre obiceiul de a strânge după alţii, mărturiseşte: „Am coborât de pe Cozia cu saci cu peturi de mai multe ori, dar nu pentru că e murdar, ci doar pentru că am fost mai des, dar nu au făcut excepţie nici alte trasee pe care le-am parcurs”. 

„Esti ceea ce laşi în urmă!”

Locul în care s-a întâlnit cu cele mai multe urme ale trecerii omului este Piatra Craiului: „Am întâlnit mai multe gunoaie decât în alte locuri şi pentru că sunt multe persoane care merg în zonă, iar educaţia este precară. Au şi un banner foarte sugestiv acolo, pe care scrie şi pe care eu îl îndrăgesc foarte tare: „Eşti ceea ce laşi în urmă!”, dar se pare că nu îi afectează prea mult pe cei care aruncă în continuare gunoaie, ori cei mai mulţi nici măcar nu citesc sau poate nu găsesc sensul mesajului”, crede Nicu Ristea.

Acesta este şi motivul pentru care el crede că educarea adulţilor se poate face tot prin intermediul copiilor: „Dacă programele de educare ecologică din şcoli sunt bine puse la punct şi copilul rămâne cu ideea că trebuie să avem grijă de mediul nostru, de planetă, când se va duce la grătar cu părinţii le va spune şi lor cum trebuie să procedeze”.

Traseul de peste 1000 de km de la Cazane până la Satul Mare, doar pe culmi

Marele său proiect pentru viitorul apropiat, pe lângă căsătoria din toamnă, este să parcurgă întregul lanţ carpatin, pe cei 1100 kilometri. „Am să plec cu cei care vor dori să meargă în această drumeţie. O să vină şi soţia dacă se va putea lipsi pentru câteva săptămâni de job. Mă refer la cei care sunt în primul rând iubitori de natură şi, fiind un traseu destul de lung, au şi o condiţie fizică destul de bună. Nu ştiu dacă vor fi prea mulţi care să mi se alăture, cel puţin prietenii mi-au spus că vor parcurge pentru câteva zile munţii cu mine, dar nu pentru toată perioada”, ne-a mai mărturisit Nicu Ristea.

Traseul va începe de la Cazane, de la Dunăre, din Munţii Almajului şi va cuprinde tot lanţul carpatic până la Satul Mare. „Încă lucrez să organizez traseul cu grupele montane pe care le voi parcurge”.

Voluntar pentru remarcarea traseelor montane

Şi va continua şi cu acţiunile de ecologizare: „cu siguranţă o să fie mereu nevoie de astfel de acţiuni fiindcă populaţia a început să trăiască mai mult pentru consum, noi nu ne limităm la consumul necesar.” 

De altfel, acestea nu sunt singurele activităţi în care s-a implicat şi se va mai implica: „Am participat la multe acţiuni de volutariat la remarcarea traseelor montane cu asociaţii renumite, precum „Kogayon” şi „Carpaţi org”, ne mai spune graficianul. 

„Cel mai mult mi-a plăcut în Lake District, unde am găsit peisaje apropiate de ale României”

L-am rugat să facă o paralelă între Anglia şi România şi în ceea ce priveşte capitolul deşeuri, dar şi cel al peisajelor şi am aflat: „Comparând Anglia cu România la capitolul natură pot spune că mentalitatea lor e mixată. Eu locuiesc în Londra şi aici găseşti toate societăţile posibile de pe glob. Pe alocuri pare curat, că au o armată de personal care curăţă străzile, parcurile, locurile publice. Dar chiar şi aşa, sunt multe locuri pe care nu le pot acoperi şi au şi ei o grămadă de deşeuri.

Am vizitat câteva parcuri naţionale şi sunt destul de conservatori şi au locuri foarte frumoase şi ei. Este greu să aleg un loc care să fie cel mai frumos, pot să spun că peste tot pe unde am fost am găsit ceva frumos. Un loc în care am revenit în fiecare an este creasta Făgăraşului. În Anglia, am fost în Lake District, Snowdonia, Dartmoor, şi alte câteva zone pe ţărmurile peninsulei, dar cel mai mult mi-a plăcut în Lake District, unde am găsit peisaje apropiate de ale României”.

„Nu avem nevoie de lux ca să trăim în armonie, secretul fericirii constă în lucruri mărunte”

L-am întrebat şi ce ar dori să schimbe acasă, dacă ar putea şi am aflat că: „În România aş schimba în primul rând guvernarea, dar pentru asta ne trebuiesc oameni care nu au ca scop în viaţă îmbogăţirea materială imediată şi sub orice mijloace, avem nevoie de oameni care se mulţumesc cu lucruri simple şi care fac lucruri măreţe. Nu avem nevoie de palate şi de lux ca să trăim în armonie, noi nu înţelegem că secretul fericirii constă în lucrurile mărunte, dacă vom alerga după averi vom rata să ne bucurăm de ce ne oferă mediul natural. Iar luxul ni-l putem creea prin faptul de a ţine natura curată fără gunoaie”, a mai declarat românul Nicu Ristea pentru Adevărul.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite