Cum vor afecta tragediile recente din Europa securitatea la concerte: „Va apărea un nou standard, pe care nimeni nu-şi va mai permite să-l ignore“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Organizatorii de concerte şi evenimente culturale din România s-au grupat recent sub forma unei asociaţii, conduse de Codruţa Vulcu, care va organiza la Sibiu o conferinţă internaţională de amploare, unde s-ar putea decreta standarde noi de securitate în contextul ameninţărilor teroriste.

Codruţa Vulcu organizează de 11 ani Festivalul ARTmania la Sibiu, plus alte zeci de concerte în Bucureşti ori Blaj aLive pe Câmpia Libertăţii. Recent, a reunit în cadrul Asociaţiei Române a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale (AROC) cei mai importanţi promoteri din ţara noastră, precum Emagic, Events, Electric Castle, Summer Well, ARTmania, Blaj aLive sau Twin Arts. În iulie, asociaţia organizează la Sibiu prima reuniune est-europeană a organizatorilor de evenimente. Întâlnirea are loc pe un fundal afectat încă de recentul atac terorist la un concert din Manchester sau de evacuarea spectatorilor unui faimos festival german – Rock am Ring – sub suspiciunea unor ameninţări teroriste.

Adevărul: Primul tău mare eveniment a fost cel din 2006, de la Sibiu, când ai adus HIM la prima ediţie ARTmania. Era mai uşor de organizat atunci un astfel de festival decât acum?

Codruţa Vulcu: 2006 era anul în care se finaliza programarea culturală înainte de implementarea proiectului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Totul avea sens şi perspectivă. Dincolo de asta, o anumită formă de entuziasm, probabil asociată unei vârste, făcea, poate, ca lucrurile să pară mai uşoare, iar misiunea de deschizător de drumuri să fie senină şi pe deplin asumată. ARTmania este unul dintre primele festivaluri de dimensiuni mari din România care-şi propunea în 2006 o frecvenţă anuală, un concept clar definit şi implementat potrivit standardelor internaţionale. Bestfest avea să apară un an mai târziu, în 2007, Rock the City – abia în 2008... În 2006 nu mulţi aveau experienţa festivalurilor. Pe de-o parte publicul, deşi mulţi erau fanii festivalurilor de pe afară, iar mai apoi întreaga serie de entităţi angrenate în producţia unui festival, de la autorităţi locale, la parteneri şi sponsori. Nu în ultimul rând, deşi rock-ul fusese, probabil, genul favorit al rezistenţei prin cultură pentru câteva decade, mulţi sunt cei care se speriau de genurile glam contemporane, preferând să evite concepte şi mesaje pe care nu le controlau pe deplin. 

Care sunt greşelile pe care acum le vezi la acea primă ediţie în urma experienţei căpătate în timp?

Am învăţat cu această ocazie că este esenţial să fii atent la acele detalii tehnice care, la un moment dat, ar putea face diferenţa. Generatoare de curent, consultanţi cu multă experinţă, un întreg şir de poveşti prozaice, prea puţin inspiraţionale pentru public, dar care decid, de fapt, soarta unui eveniment. 

În România, ce este cel mai greu în organizarea unui festival? Să antamezi trupele de pe scenă, să organizezi logistic, să organizezi birocratic?

Fără îndoială, pentru un organizator din România cel mai greu este să interpreteze legea, astfel încât să poată fi în perfect acord cu prevederile ei. Sigur, întrebarea ta ar putea deschide calea către o suită de plângeri, în timp ce eu aş vrea să dau alt sens acestui tip de critică, fiind vorba de observaţii venite din experienţa unui organizator de festival deja cu tradiţie în România, şi exprimate acum din poziţia asumată de preşedinte al Asociaţiei Române a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale, AROC, o umbrelă care reuneşte, printre membrii fondatori, cei mai importanţi promoteri din România. De altfel, din acest tip de nevoie am şi decis găzduim prima întâlnire a organizatorilor europeni de eveniment în România, reuniunea internaţională Est European Music Conference (EEMC va avea loc la Sibiu între 27 şi 29 iulie 2017 – n.r.), care şi-a asumat misiunea de a iniţia o dezbatere sănătoasă între entităţile care activează în industria muzicală din România. Vor fi mulţi oameni importanţi la Sibiu, începând de la reprezentanţi ai sectorului privat - organizatorii de spectacol, până la experţi internaţionali şi autorităţi ale statului direct implicate în reglementările legislative ale acestei industrii. 

Deci legislaţia este principala problemă?

În contextul unei pieţe aflate în ultimii ani în continuă creştere, promoterii locali acţionează încă într-un mediu confuz, cu o legislaţie depăşită, care nu include prevederi specifice pentru industria concertelor şi a festivalurilor, astfel încât este necesară o platformă de comunicare care să faciliteze contactul direct şi problematizările punctuale. Organizatorii locali vor căuta soluţii într-un schimb de experienţă cu specialiştii internaţionali şi cu principalii promoteri la nivel european. Fără schimbări semnificative în reglementările aflate în vigoare în România, fără schimbări legislative care să survină unor dezbateri constructive, nu putem aştepta schimbări rapide sau sănătoase pe piaţa locală. Iar EEMC vizează, pe termen lung, o renaştere în măsură să alinieze acest sector la standardele industriei europene de festivaluri şi concerte. 

Până la urmă, este profitabil să organizezi festivaluri în România?

Peninsula s-a oprit după atâţia ani de tradiţie. Nu mai avem Bestfest. Nu ştiu ce să spun. Va fi profitabil cândva. Trebuie doar să credem în asta noi, temerarii. Să organizezi în acest moment un festival în România nu este profitabil, dar acest tip de eveniment are un incontestabil rol educativ şi cultural. Lipsa profiturilor este contrabalansată de valoarea pe termen lung a acestui tip de evenimente. Nu au cum să dispară.  

image

Organizat de 11 ani în centrul Sibiului, ARTmania a devenit cel mai longeviv festival rock din România

„La noi“ şi „la eiׅ“

Ai văzut ”bucătăriile interne” mai multor festivaluri mari din lumea asta. Există diferenţe între ”cum e la noi” şi ”cum e la ei”?

Diferenţele sunt notabile, dar explicaţiile pentru aceste diferenţe rămân unele raţionale. Sigur că Hurricane Festival este un colos cu 75 de mii de participanţi pe zi, sigur că Lollapalooza Berlin este un adevărat oraş al muzicii, interesat acum să se extindă către un concept pentru familie, cu scene şi spaţii special amenajate pentru copii, în care sunt programate trei-patru concerte dedicate pe zi. Sigur că există festivaluri smart şi green, care contabilizează cantitatea de motorină consumată în generatoare, încercând să elimine orice poluant. Sigur că aceste festivaluri se adresează unui bazin uriaş de consumatori, că au zeci de ani de tradiţie, răstimp în care au ajuns la stabilitate financiară şi apoi s-au putut concentra pe dezvoltare, în spiritul noilor concepte contemporane. Înţeleg exact faptul că piaţa Europei de Est nu-şi poate asuma deocamdată asemenea misiuni. Desigur, aceasta nu este o fatalitate în faţa căreia să ridicăm din umeri a neputinţă. Căutăm soluţii, împrumutăm din experienţa altora şi ne asumăm misiunea de a informa autorităţile române cu privire la schimbările legislative necesare pentru a asigura o dezvoltare durabilă a acestui tip de eveniment. ARTmania îşi asumă activ această misiune, alături de multe dintre celelalte evenimente similare autohtone. Cred într-un viitor al festivalurilor în România şi tocmai de aceea ne-am şi dorit o reuniune a breslei la Sibiu.

În condiţiile în care nume precum BestFest sau Peninsula au dispărut, ARTmania a rămas şi a devenit cel mai longeviv festival de muzică rock din România. Cum? 

Poţi avea succes în acest tip de industrie doar dacă îţi cunoşti foarte bine publicul – astfel încât să nu-i înşeli aşteptările, şi te cunoşti foarte bine şi pe tine însuţi – astfel încât să nu iei decizii hazardate. Aşa cum spun cei mai mulţi dintre promoterii internaţionali de succes, în acest tip de industrie este foarte important să rămâi rezonabil, pragmatic şi, în general vorbind, să nu-ţi pierzi minţile. Aşa cum o fac foarte mulţi, de fapt, istoria muzicii este plină de astfel de legende. Industria organizării de evenimente răspunde şi ea principiilor economice clasice, rămâne o balanţă fină între costuri şi cheltuieli, desigur, într-o strategie pe termen lung, care implică şi planuri de investiţii sau asumarea anumitor pierderi. Pentru că este vorba de o industrie glam, care există graţie unei uriaşe expuneri, mulţi ar fi tentaţi să creadă că sumele sunt uriaşe şi câştigate uşor. În realitate este vorba de un sistem extrem de bine articulat, care controlează câştigurile. Echilibrul şi bunul simţ rămân şi aici principalele coordonate. De la o vreme te obligă să le ai experienţa. 

Pe partea cealaltă, de ce crezi că în România nu avem festivaluri de tradiţie, ci foarte multe evenimente de genul ”hit and run”? 

Este un singur răspuns, este vorba despre bani, fie că aceştia lipsesc în urma unor nereguli legislative, în urma unor redimensionări de bugete în perioadă de criză sau ca urmare unui bazin relativ restrâns de cumpărători de bilete. Deşi nu mai suntem în situaţia din anii ‘90, când fluctua spectaculos de des cursul valutar, totuşi sunt încă prea multe lucruri impredictibile în România. Programările multianuale sunt şi acum o problemă pentru autorităţile locale, prin urmare evenimentele care au nevoie de sprijin parţial sau total pentru a exista nu pot face programări cu un an în avans şi cu atât mai puţin comunicare. Criza financiară a redus bugetele de marketing pentru principalii susţinători de spectacole din România, iar pierderile financiare sau perspectiva acestora i-au obligat pe mulţi să închidă sau să redimensioneze. În aşteptarea unor vremuri mai bune. Nu în ultimul rând, publicul consumator de festival este abia acum educat în România, mă refer la generaţiile tinere.  Majoritatea festivalurilor din România se bazează, să o spunem drept, cam pe acelaşi nucleu dur de oameni, care se mută de colo-colo prin ţară. Deşi aceştia sunt dinamici şi entuziaşti, va mai trece o vreme până când fenomenul va căpăta amploarea necesară pentru a susţine o industrie sănătoasă, bazată pe principii sustenabile. 

„Gândiţi-vă, în Germania vorbim de o populaţie de 80 de milioane de locuitori, din care 80 la sută sunt consumatori de festivaluri, concerte, evenimente culturale şi de divertisment. Studenţii germani nu strâng bani să-şi ia maşină, ci strâng bani ca să meargă vara la Rock am Ring sau la Hurricane Festival, Southside Festival, Mera Luna Festival şi multe altele“, Codruţa Vulcu

Primele întâlniri cu autorităţile. Nici calde, nici reci

Ce urmăreşte AROC-ul, asociaţia profesioniştilor din domeniul organizatorilor de evenimente?

Industria organizatorilor de evenimente din România avea nevoie de o voce autorizată şi pertinentă pentru a exprima, în principal în faţa autorităţilor, un punct de vede raţional, formulat prin consultări cu principalii promoteri locali. AROC şi-a asumat această misiune. Este o organizaţie tânără, dar care înglobează voci experimentate şi care au demonstrat, de-a lungul timpului, implicarea pe termen lung şi bunele practici. Am preluat preşedinţia acestei structuri, o funcţie a cărei responsabilitate va fi asumată, pe rând, de toţi reprezentanţii breslei care înţeleg funcţionarea acesteia şi care au competenţa de a-i apăra principiile. Am avut deja o serie de întâlniri cu autorităţile, în încercarea de a explica lipsa de sens a unor prevederi legislative. Să spunem că până acum nu am avut parte nici de prea multă deschidere, nici de înţelegere, dar un pas înainte este acela că am formulat deja problematicile la care ne vom raporta de acum începând, într-o încercare de a ne defini spaţiul de acţiune, astfel încât să ştim sigur că regulile nu se schimbă în timpul jocului sau că legislaţia este suficient de clară şi organică încât niciun organizator să nu depindă de bunăvoinţa unui decident. Asta pentru a putea formula apoi planuri pe termen lung, astfel încât să avem şi noi, aşa cum spuneaţi mai devreme, festivaluri ample şi longevive în România. 

Legat de evenimentul iniţiat de tine la Sibiu, East European Music Conference, care sunt principalele motive pentru care era nevoie de un astfel de eveniment?

Astfel de reuniuni ale breslei sunt evenimente majore la nivel internaţional, cu prestigiu şi de mare interes pentru întreaga industrie. Este faimoasă, în acest sens, conferinţa de la Londra, International Live Music Conference, cea din Groeningen, Olanda – Eurosonic Norderslag, sau Tallin Music Week din Estonia, toate având mulţi de ani de tradiţie. Din multe puncte de vedere are mare importanţă acest proiect în premieră pentru România, East European Music Conference, care va reuni la Sibiu elita industriei europene de spectacol, directorii unor mari conglomerate internaţionale, cum ar fi germanii de la FKP Scorpio sau directorul Barracuda, ambii fiind coloşi, cu peste 2.500 de spectacole pe an, printre care concertele unor artişti importanţi, de la Rolling Stones, la Robbie Williams. Vor veni la Sibiu directorii marilor festivaluri, cum ar fi Lollapalooza Berlin – un festival cât un orăşel mai mare, cu 75.000 de vizitatori în fiecare zi. Vin şi directorii altor mari festivaluri europene, ca OpenAir St.Gallen – cel mai mare festival din Elveţia -, sau Iceland Airwaves, un eveniment uriaş, care are în fiecare an peste 250 de concerte oficiale programate de-a lungul celor cinci zile de festival. 

image

Codruţa Vulcu intenţionează să organizeze în fiecare an câte o conferinţă internaţională dedicată organizatorilor de mari evenimente în România FOTO arhiva personală

Printre cei invitaţi va fi şi Chris Kemp, nume necunoscut marelui public, dar important pentru promoteri.

Vom avea alături nume importante din domenii poate mai puţin populare, dar absolut fascinante, cum ar fi unul care are o nedorită popularitate în ultima vreme, respectiv securitatea şi controlul mulţimilor. Chris Kemp, care va fi alături de noi la Sibiu, este autoritatea absolută în domeniu, îndrăznesc să spun că la nivel mondial, de vreme ce este profesor în universităţi de prestigiu din toate colţurile lumii, începând cu catedra de Politici Publice a Edinburgh Napier University. A fost, de asemenea, profesor la Universitatea Tehnologică din Sidney – unde a predat un curs de Siguranţa evenimentelor - şi la Bucks New University – unde a susţinut cursul de managementul mulţimilor. Probabil şi mai interesant va fi să spun că tot dumnealui s-a ocupat şi de coordonarea echipelor de Securitate la Jocurile Olimpice de la Londra, ediţia 2012, şi că este consilier al forţelor de ordine britanice pentru situaţii de criză şi revolte. În acest din urmă domeniu, avem două triste întâmplări recente în Europa: tragedia de la Manchester şi faptul că vineri noapte forţele de ordine au evacuat, sub ameninţări teroriste, un festival cât un oraş: Rock am Ring. Din multe puncte de vedere, conferinţa de la Sibiu are o importanţă majoră. Nu doar pentru România, ci şi la nivel European, fiind prima reuniune a breslei după aceste întâmplări. 

De ce e nevoie ca Sibiu – City Festival, East European Conference, să devină un eveniment organizat anual?

Da, aceasta este intenţia noastră, să punem acest eveniment pe harta evenimentelor similare care se organizează în lume. Este un demers multicultural cu obiectivul de a reconfirma statutul oraşului Sibiu de jucător important pe piaţa europeană a consumatorilor de cultură şi a producătorilor de evenimente culturale. De asemenea, începând cu ediţia de anul viitor, vom adăuga component de showcase-festival, prin care vom prezenta noile talente europene. 

Una din temele propusă pentru conferinţa de la Sibiu este legată de securitatea participanţilor la concerte. În România avem de ce a ne teme? Aici nu am avut ameninţări teroriste.

În momentul în care părea că nu avem de ce ne teme în România, am trecut prin tragedia Colectiv, care ne va marca, probabil, pentru totdeauna. Nici publicul şi nici breasla nu va trece vreodată peste ceea ce s-a întâmplat atunci. Din fericire, România pare încă un loc liniştit şi sigur din perspectiva ameninţărilor teroriste. Dar nimeni nu-şi mai permite să ignore anumite măsuri de securitate. Probabil că noile tragedii petrecute în ultimele luni în Europa vor duce la un nou standard, pe care nimeni nu-şi va mai permite să-l ignore. 

”Take a stand” e ideea-slogan susţinută de zeci de festivaluri din Europa anul acesta. Să înţeleg faptul că ideea este că tinerii trebuie să militeze într-o direcţie sau alta? Organizatorii de evenimente vor şi implicarea în acţiuni civice?

Cred că orice om socio-conştient trebuie să-şi asume, în acest moment, o acţiune de militanţă. Poate că industria internaţională de evenimente rivalizează, dintr-o perspectivă raţională, cu branşe economice de importanţă majoră. Din punct de vedere al popularităţii şi al expunerii publice, însă, nu are rival. Purtătoare a unui mesaj de pace şi de celebrare a vieţii, industria de spectacole este, probabil, unul dintre cele mai sensibile barometre ale schimbărilor prin care trece o Europă pe care ne-am obişnuit să o descriem în ultimii ani ca fiind în criză. Cum se mai cântă, deci, pe un continent care încearcă să-şi păstreze echilibrul în faţa provocărilor actuale, de la polarizarea economică şi divizarea societăţilor naţionale, până la idei naţionaliste, xenofobie, ameninţări teroriste şi, dincolo de acestea, prea multe tipuri de probleme de natură culturală? Tragedia de la Manchester este doar cel mai recent eveniment, dintr-o serie care a adus tristeţe şi îngrijorare la nivel internaţional. Confruntată cu crize identitare, inegalitate socială, valuri de migraţie, terorism sau fascism, Europa îşi cultivă noile generaţii de vizionari, oamenii care pot înţelege şi analiza schimbările, pentru a asigura calitatea şi continuitatea evenimentelor care celebrează viaţa. Se vor schimba multe de acum începând şi, din nefericire, chiar trebuie să se schimbe, pentru ca viaţa să îşi poată continua cursul firesc. Vom pune în dezbatere această temă sensibilă alături de cei mai importanţi reprezentanţi europeni ai industriei, la Sibiu, în conferinţa de deschidere, anunţată sub titlul generic “Festivaluri într-o Europă în criză”. Partenerii noştri de la Yourope, Asociaţia Festivalurilor de Muzică din Europa, au iniţiat campania Take A Stand, a cărei principală misiune este sensibilizarea societăţii şi încurajarea implicării civile. Suntem bucurosi sa ducem si noi mai departe acest mesaj, astazi in fata dumneavoastra. Îmi permit să vă citez din declaraţia lor: "Este timpul să luăm poziţie pentru Europa şi pentru întreaga lume, în încercarea de a crea o mişcare care să încurajeze coeziunea socială. Prin campanii de informare şi conştientizare, promovăm toleranţa pentru toate culturile, genurile, rasele, religiile, orientările sexuale, culorile şi originile. A motiva oamenii să participe la activităţi politice şi sociale, a milita pentru un dialog paşnic, pentru umanism, toleranţă şi pentru înţelegere reciprocă, este cea mai bună cale de a face lumea un loc mai bun pentru fiecare individ şi pentru noi toţi la un loc" – cam asta se arată în declaraţia care defineşte scopul şi misiunea Take a Stand. 

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite