La ce vârstă şi pe ce bani ies la pensie militarii statelor membre NATO
0
Rezerviştii români fac parte din categoria celor mai slab plătiţi militari pensionari din ţările membre ale Alianţei nord-atlantice, rezultă dintr-o statistică întocmită de reprezentanţii cadrelor militare din ţara noastră.
Generalii de armată din Belgia, spre exemplu, se pensionează şi la vârsta de 58 de ani, dacă au servit minim 25 de ani şi cu o pensie echivalentă a 80 de procente din ultimul salariu, rezultă dintr-o statistică întocmită de conducerea Sindicatului cadrelor militare disponibilitate (SCMD). Statistica a fost întocmită pentru a compara condiţiile de pensionare din ţara noastră cu cele din statele membre NATO, în contextul discuţiilor publice din ultima perioadă pe acest subiect.
„Spre deosebire de toţi membrii NATO, în Romania pensia nu este de 80%, ci de 65% baza de calcul (pe vremea lui Ceauşescu era 66%) şi nu din ultimul salariu brut, ci din câteva elemente ale acestuia, calculat pe media a şase luni din ultimii cinci ani. Ei nu au o barieră în sus, noi avem la 85%. Comparat cu pensiile civililor, acestea se aliniază cu rata inflaţiei şi cresc odată cu creşterea punctului de pensie. La militari se primea ori indexare ori creştere cu un procent (nu cu 100%) din creşterile la activi, fiind luate în calcul doar părţile care intră în constituirea pensiei“, descrie Mircea Dogaru, colonel în rezervă şi preşedinte al SCMD, în statistica întocmită pe subiectul pensiilor militare.
SUA: pensie medie de peste 4.500 de dolari
În Statele Unite ale Americii, ţară cu alocări enorme pentru bugetul de Apărare, legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civililor, la fel ca şi în ţara noastră. „Pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar. Pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună“, arată Mircea Dogaru.
În cazul englezilor, perioada serviciului militar trebuie să die de minim 30 de ani, iar pensia va fi calculată în funcţie de cel mai mare salariu încasat în ultimii trei ani de activitate. Modul de calcul al pensiei este raportat la numărul de ani lucraţi. „Rezultă că militarii britanici beneficiază la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit în ultimii trei ani, pentru fiecare an în serviciul militar. În această ipoteză, fără a avea certitudinea, rezultă că britanicii au drept de pensie militară de circa 60% din respectivul salariu pentru 18 ani de serviciu militar, iar pentru fiecare an în plus se adaugă 3,3%“, mai arată colonelul în rezervă.
Exemple din statele membre NATO
Sursa: statistică întocmită de SCMD
Belgia:
Ofiţeri inferiori: vârsta 51-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;
Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;
Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
Franţa:
Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Ofiţeri superiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Generali: vârsta 57-61 ani; ani de serviciu 25-35; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Germania:
Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Italia:
Ofiţeri inferiori: vârsta 45-55 ani; ani de serviciu 25-30; pensia 80% din ultimul salariu brut;
Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80% din ultimul salariu brut;
Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensia 80% din ultimul salariu brut.
Polonia:
Ofiţeri inferiori: vârsta 50 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
Ofiţeri superiori: vârsta 55 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
Generali: vârsta 60 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
Turcia:
Ofiţeri inferiori: vârsta 41-48 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
Ofiţeri superiori: vârsta 41-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
Generali: vârsta: 60-65 ani; ani de servici 35-45; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu.
„Asistăm la un blietzkrieg împotriva militarilor”
Nu pensiile militarilor sunt mari, ci pensiile magistraţilor-militari sunt cele depăşesc cu mult media banilor pe care îi încasează vârstnicii acestei ţări, arată colonelul în rezervă Ştefan Tudosie, cel care este şi preşedinte al Filialei 1 a Sindicatului cadrelor militare disponibilizate din Sibiu.
Potrivit lui Tudosie, discuţiile pe tema pensiilor speciale din ultima perioadă au luat o direcţie eronată. „Pensii militare de 30.000 de lei, nu există. Există pensii ale magistraţilor militari, care s-au pensionat din corcitura rezultată între Legea magistraţilor şi celelalte acte normative. Dar ştiţi care e culmea? Că acum, după noile modificări, aceste pensii mari vor rămâne la fel, deoarece vor funcţiona tot pe Legea magistraţilor, care este intangibilă. Deci, discuţia de acum este un trucaj ordinar?“, spune Ştefan Tudosie. El consideră că discuţiile orientate în ultima perioadă asupra pensiilor militarilor fac parte dintr-un „blitzkrieg“ împotriva Armatei, război în cadrul căreia se urmăreşte modificarea Legii pensiilor militare de stat 223/2015, în condiţiile în care acestea nu sunt plătite din bugetul de pensii şi asigurări sociale, ci din bugetul alocat anual Ministerului Apărării Naţionale. „Pentru cei 8.600 de «pensionari speciali» se cheltuiesc lunar 54.180.000 de lei, iar pentru 150.000 de pensionari militari se cheltuiesc 487.500.000 de lei. Deci, pentru de aproape 18 ori mai mulţi pensionari militari se cheltuiesc de doar nouă ori mai mulţi bani decât pentru cei 8.600 de pensionari speciali. Unde este atunci «periculozitatea» pensiilor militare?“, întreabă liderul sindical al cadrelor militare disponibilizate.
Solde mai mici decât salariul minim, pensii mai mari decât soldele
Colonelul în rezervă arată că, până la noua Lege a salarizării unice adoptată în această vară, soldele celor din teatrele de operaţiuni erau mai mici decât salariul minim pe economie. „Haideţi să vedem ce militari au murit ori au fost răniţi în Afghanistan? Aţi făcut un studiu de caz să vedeţi ce grade aveau? Majoritatea erau militari angajaţi: soldaţi, caporali, subofiţeri. Oamenii aceştia răniţi, în situaţia în care au fost plătiţi de mizerie de statul român, ce pensii aţi dori să aibă? Nu ştiu ce doresc cu noi. Să ne împuşte, dom’ne“, exclamă Tudosie.
„Din cei 7.000 de lei, ce plătea? Impozitul pe venit - 16%, asigurările de sănătate alte 5,5 la sută şi asigurările sociale, încă 11%. Deci rămânea cam cu 5.000 de lei, în mână. Mai apoi, la pensionare, pe baza salariului de 7.000 de lei ar fi primit o pensie brută de 6.000 de lei. Pentru aceasta nu mai plăteşte altceva decât impozitul pe venit, de 16%, iar baza de impozitare se diminuează cu cei 2.000 de lei pentru care orice pensionar este scutit de impozit. Rezultă că pensia netă este de 5.360 de lei, deci mai mult decât lua militarul când era activ. Eu vă întreb acum, cine este de vină? Militarii au făcut legea?“, mai întreabă Ştefan Tudosie.
El propune colegilor săi rezervişti să participe la diferite acţiuni prin care să arate că nu pensiile militarilor reprezintă o povară pentru bugetul de stat.
Se încarcă comentariile...
