Aleşii neamului de la Olt, probleme cu legea pe bandă rulantă
0
Ca în fiecare judeţ, şi la Olt sunt numeroase cazuri de „aleşi ai neamului” ce au ajuns să aibă probleme cu legea. Cazurile de corupţie sunt cele mai frecvente, dar nu sunt singulare. Dacă, în cazul unora dintre aleşi, legea şi-a spus deja cuvântul, alţii încă aşteaptă cu teamă verdictul instanţelor de judecată sau modul cum situaţia lor va fi rezolvată de alte instituţii ce pot aduce nori de furtună deasupra vieţii lor.
Un astfel de exemplu elocvent este reprezentat de Cătălin Davidescu (31 ani), primarul oraşului Scorniceşti, care urmează să rămână fără scaunul de primar după ce a pierdut, luna trecută, un proces cu Agenţia Naţională de Integritate. Mai exact, pe data de 29 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul lui Davidescu împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care îl declarase incompatibil în urmă cu trei ani. Decizia Curţii Supreme este definitivă. Actualul primar al oraşului Scorniceşti, ales din partea PNL, a fost declarat incompatibil în anul 2011 de Agenţia Naţională de Integritate pentru că a ocupat simultan, în cursul anului 2009, mai multe funcţii publice: consilier local la Scorniceşti, administrator la firma de transport în comun din Slatina – Loctrans SA, dar şi director al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Olt. Trei funcţii, toate remunerate din bani publici.
Davidescu a contestat, desigur, decizia ANI de la acel moment şi, după trei ani de procese, acesta a pierdut războiul după ce, la finele lunii trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul său împotriva soluţiei Curţii de Apel Bucureşti, ce oficializase incompatibilitatea de drept a edilului. Davidescu ar mai fi avut o şansă ca să îşi păstreze scaunul de primar datorită numeroaselor chichiţe legislative, dar lucrurile s-au schimbat de anul trecut. Astfel, dacă, până în vara anului trecut, primarii declaraţi incompatibili găseau “soluţii” legislative pentru a-şi păstra funcţia până la finalul mandatului, situaţia s-a schimbat acum după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat pe articolul 25 din Legea 176/2010. Cu alte cuvinte, Curtea Constituţională a legiferat că articolul 25 anterior menţionat se referă la toate funcţiile prevăzute de articolul 1 din aceeaşi lege, astfel că nu se mai face niciun fel de distincţie dacă funcţia contestată este sau nu electivă, dacă este aceeaşi funcţie ocupată înainte sau altă funcţie.
Revenind la edilul din Scorniceşti, acesta are acum un singur traseu de urmat: îşi va pierde mandatul de primar şi, ulterior – în următorii trei ani, el nu va mai putea nici să ocupe vreun alt fel de funcţie de demnitate publică sau funcţie publică. Prefectura Olt urmează acum să ia act de verdictul instanţei Curţii Supreme şi să invalideze oficial mandatul de primar al lui Davidescu. Davidescu poate ataca încă, în Contencios-Administrativ, ordinul Prefecturii Olt. Decizia ICCJ de luni este definitivă, Prefectura Olt urmând acum să ia act de hotărârea ICCJ.
Marius Oprescu, vicele Consiliului Judeţean Olt: dosar greu pus “la sertar”
Iniţial consilier judeţean, Marius Oprescu, este originar din comuna cu pretenţii de oraş Piatra-Olt. În vara 2014, Oprescu a fost „ales” unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Olt. Deşi nu are studii economice, el a fost pus să se ocupe tocmai de problemele economice ale judeţului, cunoscută fiind „pasiunea” acestuia pentru afaceri, el însuşi având în CV o experienţă demnă de luat în seamă în a face bani din... piatră seacă prin firmele cu balastiere pe care le coordonează acum prin interpuşi. Dar noi nu ne vom referi acum la modul cum face Oprescu bani dintr-o funcţie publică atât de importantă precum este cea de vicepreşedinte de Consiliu Judeţean (poate-poate instituţiile abilitate vor îndrăzni acest lucru de acum încolo), ci ne vom referi la accidentul mortal produs de acesta în data de 3 octombrie 2013 care i-a adus un dosar penal şi l-a băgat după gratii pentru o perioadă scurtă de timp, dar suficientă pentru a-i crea coşmaruri pe viitor.
Marius Oprescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Olt, conducea, în seara zilei menţionate, pe când se întorcea de la un chef, o camionetă de teren marca Toyota Hilux (maşină aparţinând ISU Olt, n.r.) pe raza satului Criva ce ţine de oraşul Piatra-Olt, localitatea de reşedinţă a oficialului oltean. La un moment dat, autovehiculul condus de Oprescu a intrat într-o căruţă, patru persoane fiind transportate la Spitalul Judeţean din Slatina. Potrivit poliţiştilor, camioneta de teren condusă de către Oprescu a lovit din spate, violent, un atelaj nesemnalizat în care se aflau cele patru persoane, printre care două femei şi un minor. În urma impactului, persoanele aflate în căruţă au fost transportate la Spitalul Judeţean din Slatina cu diverse răni. Aici, victimele au primit îngrijiri medicale şi, în final – doar o persoană, respectiv conducătorul atelajului (un bărbat de 34 de ani din acelaşi oraş cu vicele CJ Olt) a trebuit să rămână internat din cauza leziunilor suferite. Marius Oprescu nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Bărbatul rămas internat a decedat însă, în seara zilei de marţi – 22 octombrie, la spitalul slătinean.
Drept urmare, în cursul aceleiaşi luni fatidice octombrie 2013, Marius Oprescu a fost reţinut pentru 24 de ore în seara de joi – 24 octombrie, la ordinul procurorilor Parchetului Slatina, fiind acuzat de cinci infracţiuni. După câteva săptămâni, vicele C.J. Olt a rămas “doar” cu patru capete de acuzare: ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, instigare la fals şi refuzul, împotrivirea ori sustragerea de a se supune recoltării probelor de sânge sau testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei. Cazul său a fost preluat după aceea, peste noapte, de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi nici până acum nu a ajuns în instanţă. De atunci şi până în prezent dosarul său se află “în lucru”, procurorii craioveni aşteptând probabil Paştele Cailor pentru a finaliza acest caz. Marius Oprescu deţine şi funcţiile politice de preşedinte al PSD Slatina, respectiv vicepreşedinte PSD Olt.
Primarul Slatinei, condamnat cu suspendare
Cazul edilul capitalei de judeţ, Minel Prina, este demn a fi menţionat la capitolul “Gafe” în cărţile de Drept. Astfel, el a fost acuzat şi găsit vinovat de faptul că, în intervalul august 2004 - martie 2006, în calitate de şef serviciu în Primăria Slatina şi, ulterior, director al Direcţiei Tehnice al aceleiaşi instituţii - dar şi preşedinte, respectiv membru al comisiilor de evaluare a ofertelor -, a atribuit în mod nelegal şi arbitrar zeci de contracte de licitaţii publice către mai multe firme pe care, astfel, le-a favorizat. Prina a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova, în decembrie 2012, la patru ani cu suspendare, după ce sentinţa de pe fond la Judecătoria Slatina în cazul său a fost de achitare.
În afară de condamnarea la patru ani ani cu suspendare, el s-a ales, totodată, şi cu interzicerea mai multor drepturi timp de şase ani, printre care şi acela de a fi ales sau "de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat", lucru normal având în vedere că fusese găsit vinovat de fapte conexe celor de corupţie pe care le săvârşit tocmai într-o funcţie publică. Prin urmare, deşi Prina nu mai avea voie să candideze pentru vreo funcţie politică, el a făcut-o totuşi deoarece judecătorii de la Curtea de Apel Craiova care au redactat sentinţa definitivă în cazul său au greşit… o cifră la un articol de lege privind interdicţiile la care este supus un condamnat: în loc de articolul 64 Cod Penal, ei au scris “61”. Articolul 61 se referea la drepturile privind eliberarea condiţionată, iar articolul 64 se referea exact la interzicerea dreptului de a fi ales în funcţii publice. Cu această sentinţă scrisă greşit şi profitând de portiţa legală, Minel Prina şi-a depus, la 12 ianuarie 2013, dosarul de candidatură pentru funcţia de edil al Slatinei lăsată liberă de Darius Vâlcov, chiar dacă, după trei zile de la depunerea candidaturii, judecătorii au rectificat eroarea materială. Răul fusese făcut: Prina obţinuse dreptul de a candida, acesta câştigând ulterior şi mandatul de primar pe listele PSD.
Odată cu el a fost condamnat şi Gabriel Diaconu, fost viceprimar al Slatinei în perioada iunie 2004 - aprilie 2006, care s-a ales cu transformarea pedepsei iniţiale primite pe 19 decembrie 2011, de patru ani cu suspendare şi supraveghere pentru alţi trei ani, într-o pedeapsă de patru ani cu executare pentru fapte de corupţie. Diaconu a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de faptul că, imediat după numirea în funcţia de viceprimar (iunie 2004, n.a.), a continuat să îndeplinească şi postul de acţionar principal la firma Romprefabricate SRL Slatina, dar şi pe cea de administrator, lucru ce intra în contradicţie cu mai multe prevederi legale. De asemenea, comisia de evaluare a ofertelor unde Diaconu era preşedinte ar fi primit la licitaţii firme fără să le analizeze eligibilitatea, iar o parte din bani ar fi intrat în conturile firmei unde acesta încă mai activa. El urmează să iasă în următoarea perioadă din închisoare unde s-a aflat din decembrie 2012.
Primarul Cornel Ionescu din Schitu, edil desprins din „Zona Crepusculară”
Şi primarul din comuna Schitu a fost surprins de A.N.I. „în off-side”. Edilul de aici, Cornel Ionescu, este unul dintre cei mai vechi primari în funcţie din judeţul Olt şi reprezintă un caz demn de studiat la o facultate de sociologie-psihologie deoarece alegerea sa în mod repetat în fruntea localităţii timp de 19 ani (1990-1996, 2000-în prezent) este greu de înţeles pentru un om obişnuit din moment ce comuna este în continuare una dintre cele mai sărace din judeţ, având o infrastructură precară şi fără minimul confort al zilelor noastre: canalizare, apă sau gaze naturale. În luna decembrie a anului trecut, Cornel Ionescu a fost reclamat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de către Agenţia Naţională de Integritate ca urmare a descoperii unui conflict de interese administrativ şi penal.
Potrivit informaţiilor ANI, primarul din Schitu “a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă întrucât, în calitate de primar al comunei Schitu şi reprezentant al primăriei, a emis o dispoziţie cu privire la adjudecarea ofertelor privind concesionarea imobilului situat în curtea primăriei în care va funcţiona un cabinet medical pentru acordarea unor servicii de specialitate de sănătate cetăţenilor localităţii Schitu prin care este declarată câştigătoare oferta prezentată de societatea comercială deţinută de fiul şi nora acestuia; - a încheiat cu nora sa (în calitate de reprezentant legal al societăţii) contractul de concesiune având ca obiect exploatarea imobilului situat în Schitu, precum şi procesul-verbal de predare / primire a imobilului; şi, nu ultimul rând, a semnat cererea de ofertă adresată societăţii comerciale, precum şi adresa Primăriei comunei Schitu prin care se comunică societăţii faptul că oferta acesteia a fost declarată câştigătoare”. Astfel, acesta ar fi încălcat dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora primarii sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.
“Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută. De asemenea, au rezultat şi indicii privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, întrucât, în calitate de primar, a emis la data de 19 februarie 2010 dispoziţia de numire a nurorii sale într-o funcţie publică de execuţie şi, ulterior, la data de 12 decembrie 2011, dispoziţia de numire a acesteia în funcţia publică vacantă de conducere de secretar al comunei Schitu. Totodată, Ionescu Cornel a aprobat şi fişa postului aferentă funcţiilor publice în care a fost numită nora sa”, se mai arată în acelaşi comunicat al ANI. În prezent, Cornel Ionescu îşi continuă activitatea la locul de muncă, el urmând să suporte repercusiuni doar dacă va fi arestat sau instanţa va emite o sentinţă definitivă.
Edilul din Priseaca sau ascensiunea fulminantă a unui fotbalist
Şi primarul unei alte comune din Olt, respectiv Priseaca, a avut şi are în continuare probleme cu legea. Social-democratul Florea Gheorghe, fost jucător de fotbal divizia D, fără nicio legătură cu administraţia până în vara 2008 când şi-a adjudecat primul mandat de edil al localităţii de baştină, a făcut potecă pe la instanţele din Slatina, Craiova şi Bucureşti. Aflat la cel de-al doilea mandat, acesta a fost cercetat în mai multe dosare penale. Unele s-au încheiat, altele încă sunt pe rol. O serie de afaceri cu reziduri de aluminiu provenind din groapa de gunoi a localităţii l-au transformat pe Gheorghe Florea într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din comună, dar şi într-o ţintă pentru DNA, care a descoperit, de exemplu, că edilul nu poate justifica peste 30.000 de euro din averea sa.
Un control al Agenţiei Naţionale de Integritate a stabilit că ar exista o diferenţă între veniturile încasate de el şi bunurile aflate în patrimoniul său. Din ultima sa declaraţie de avere reiese că edilul şi familia sa deţin două terenuri intravilane în comună, două case, un apartament şi trei autoturisme. Primarul nu are împrumuturi la bănci şi nici depozite. Inspectorilor ANi le-a atras atenţia faptul că unul dintre terenuri, o casă şi un apartament au fost cumpărate de edil în anul 2011, adică în timpul primului său mandat. Inspectorii menţionaţi au făcut balanţa dintre veniturile şi cheltuielile edilului şi le-a dat “cu virgulă”, respectiv au descoperit o diferenţă nejustificată de peste 30.000 euro. Acum, primarul din Priseaca este anchetat de Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Craiova.
Mai puteţi citi, din acelaşi ciclu:
Unde-i lege, nu-i tocmeală. Cum au ajuns cei mai influenţi politicieni din Bărăgan la mâna Justiţiei
Cum a „lovit” justiţia în rândul aleşilor din Bistriţa-Năsăud
Se încarcă comentariile...
