Cât costă pământul în judeţul cu producţii-record în comunism: „Va deveni ce-a fost cândva, când bunicii îl cumpărau cu litra, cu cinzeaca...“

Cerealele şi legumele îi menţin şi astăzi în topul naţional pe olteni

În judeţul campion la producţia de cereale, în comunism, şi cu rezultate de top şi în prezent, s-au tranzacţionat aproape 14.500 hectare în ultimii trei ani, la preţuri care oscilează în funcţie de localitate şi de calitatea terenului.

Oltenii îşi vând pământul relativ scump, spun datele Direcţiei Agricole Judeţene Olt, care a dat astăzi publicităţii statistica privind situaţia terenurilor tranzacţionate în baza Legii 17/2014. Conform acesteia, în ultimii trei ani, în judeţul Olt  s-au perfectat 15.505 tranzacţii, pentru o suprafaţă de 14.420 hectare, media/tranzacţie fiind de mai puţin de un hectar. Acest aspect este unul îmbucurător, e de părere directorul interimar al DAJ Olt, Ion Anuţa, însemnând că încet, dar sigur, se produce comasarea terenurilor, proprietarii renunţând la bucăţile de teren pe care, din pricina dimensiunilor mici, le lucrează greu.

Preţul anunţat însă la perfectarea tranzacţiei nu reflectă, mai crede Anuţa, situaţia reală. „Preţurile eu cred că sunt mai mici. Ei (vânzătorii – n.r.) anunţă un preţ mare ca să nu vină nimeni, de fapt“, a spus directorul, procedura prevăzând că în cazul în care un proprietar se hotărăşte să vândă o bucată de teren arabil, va face prima ofertă arendaşului, dacă acesta nu este interesat - vecinului, după care se poate înscrie oricine. În fapt, tranzacţiile înregistrate la Direcţia Agricolă, conform procedurii, sunt adesea doar o formalitate, vânzarea fiind realizată cu mult timp în urmă şi pe bani puţini. „Da, există şi astfel de situaţii, s-au vândut şi pe chitanţe de mână, sunt fel de fel de situaţii“, a mai spus Anuţa, tranzacţiile fiind înregistrate atât de târziu, de obicei, pentru că proprietarilor le-au lipsit anumite documente, proprietăţile nu au fost cadastrate etc.

Cert este că în 2017, în Olt, s-au vândut 4.007 hectare de teren, numărul tranzacţiilor fiind 4.248.
Preţurile din contractele înregistrate variază între 0,04 lei/m/p/, ceea ce înseamnă 400 lei/hectar (preţ înregistrat la Făgeţelu) şi 66,89 lei/m.p. (668.900 lei/hectar) la Slătioara, o comună din imediata vecinătate a Slatinei. Este vorba de teren arabil, situat în extravilan, însă preţul este dat pe de o parte de fertilitate, iar pe de alta, de zonă, de-a lungul anilor în localităţi regimul anumitor terenuri fiind schimbat din extravilan în intravilan, ceea ce le oferă posibilitatea proprietarilor să ridice construcţii.

Printre localităţile cu preţuri derizorii înregistrate în acte la vânzarea terenurilor se mai numără: Piatra-Olt – 0,09 lei/m.p., Movileni – 0,1 lei/m.p. (1.000 lei/hectar), Topana – 0,12 lei/m.p., Oboga – 0,15 lei/m.p., Găvăneşti – 0,16 lei/m.p., Osica de Jos (o zonă de terenuri nisipoase, în lunca Olteţului) – 0,3 lei/m.p.. Acestea ar fi, însă, preţurile reale practicate pe piaţă, fermierii mici vânzând pe mai nimic, de multe ori încolţiţi de fermierii care şi-au extins suprafeţele la zeci de mii de hectare şi lucrează „la tarla“.
La polul opus sunt localităţile: Slătioara (preţuri între 36,76 lei şi 66,89 lei/m.p.), Milcov – 35,99 lei/m.p. (o localitate de asemenea vecină cu municipiul Slatina), Scărişoara – 31,6 lei/m.p. (o localitate cunoscută pentru suprafeţele întinse de solarii), Coloneşti (25,85 lei/m.p.), Găneasa – 9,69 lei/m.p.. În Slatina, în schimb, terenul arabil s-a vândut cu sume cuprinse între 22,5 lei/m.p. şi 23,33 lei/m.p..

„La noi în zonă e scump şi de negăsit“

Probleme în arendarea sau cumpărarea de teren sunt deja în zonele profilate pe anumite culturi. Legumicultorii, de pildă, ar cumpăra sau arenda pământ, dar nu prea mai au de unde.
„La noi e scump şi ne negăsit, şi va fi din ce în ce mai scump. Pământul va avea din nou valoarea pe care o avea pe vremea părinţilor şi bunicilor noştri, care-l cumpărau cu litra, cu cinzeaca, şi reprezenta o avere. Deja chiria, arenda, pentru 1.000 m.p., pe care o plătim noi, legumicultorii, se ridică la 1.000- 3.000 lei/an, în funcţie de unde este situat, de cât e de aproape de casă, dacă are sursă de apă sau poţi să sapi un puţ la suprafaţă... Hectarul, în zona Pleşoiu, se vinde cu preţuri între 5.000 şi 7.000 euro când vorbim de teren comasat, suprafeţe mai mari, pentru cereale, dar poate ajunge şi la 10.000 – 20.000 euro, pe suprafeţe din acestea mici, pretabile la culturile de care suntem noi interesaţi. Odată cu cadastrarea terenurilor, cred eu, valoarea lui va creşte cu cel puţin 30-60%, asta în următorii ani. Anumite lucruri nu se spun, nici preţurile reale nu prea se comunică, dar adevărul este că a crescut şi creşte în continuare preţul. Asta şi pentru că nepoţii, ademeniţi de posibilitatea de a accesa fonduri, au început să se întoarcă şi sunt interesaţi“, a declarat Ion Păunel, legumicultor din zona Pleşoiu, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Producţii de top în Olt

Pământul din judeţul Olt este fertil, o spun datele privind producţiile înregistrate la culturile de bază, care situează judeţul pe locul II în ţară, a menţionat directorul Direcţiei Agricole. Dacă în comunism se obţineau producţii-record la cereale, astăzi se raportează: 5,8 tone/hectar la grâu, 5,3 tone/hectar – triticale, 6,75 tone/hectar la porumb, 3,45 tone/hectar la floarea soarelui, 30 tone/hectar la pepeni verzi etc.