Cum ne afectează trecerea la un nou anotimp: „Cei mai loviţi sunt cei care nu merg la lucru din plăcere“
0Zilele lungi şi călduroase sunt pe sfârşite, ploile s-au arătat pe alocuri, iar meteosensibilii sunt primii care resimt trecerea la un nou anotimp. Modificări se produc însă, spun specialiştii, şi la nivelul psihicului.
Pentru cei care „prezic vremea“, trecerea la un nou anotimp este de fiecare dată o încercare dureroasă. La modul propriu, spun medicii, pentru că meteosenbilii, adică aceia dintre noi care reacţionează organic la schimbările de temperatură, se confruntă cu dureri de cap, uneori îngrozitoare, cu inflamaţii, cu dureri la nivelul încheieturilor, cu stări prelungite de nervozitate, ameţeli, senzaţii de „cap greu“ etc.
Explicaţia este efortul pe care organismul îl face pentru a se adapta la schimbările de cele mai multe ori bruşte de temperatură, cu variaţii şi de 10 grade Celsius de la o zi la alta.
„De obicei există modificări la nivelul ţesutului conjunctiv. Organismul se resimte la gradientul de presiune atmosferică, cei care au afecţiuni reumatice şi cardiacii fiind mai afectaţi“, explică medicul de familie Viorel Dumitrescu. Uneori, dacă starea de sănătate permite, simpul fapt de a face mai multă mişcare este de mare ajutor.
Cum însă nu s-a determinat foarte clar de ce unele persoane sunt mai sensibile decât altele, rămânem cu statisticile, care spun că meteosensibilitatea afectează într-o mult mai mare măsură femeile decât bărbaţii, dar şi că înaintarea în vârstă aduce, de foarte multe ori, şi această complicaţie, persoanele de peste 60 de ani manifestând, peste 50%, această sensibilitate. Tot statistic s-a demonstrat că orăşenii sunt mai predispuşi decât oamenii care trăiesc la ţară să sufere astfel de complicaţii, explicaţia fiind aceea că, în timp, organismul şi-a pierdut capacitatea de a se adapta la schimbările de temperatură în cazul celor care petrec destul de puţin timp în aer liber.
Complicaţiile amintite mai sus pot fi combătute, spune medicul de familie, prin mişcare, prezenţa în aer liber pentru cât mai mult timp timp sau chiar administrarea de antiinflamatoare şi analgezice. Alţi specialişti recomandă curele balneare.
„E clasică situaţia în care pacientul se trezeşte înţepenit, cum se spune, iar după câteva minute de activitate fizică durerea cedează şi mobilitatea revine. Uneori însă nu este de ajuns, iar atunci se apelează la medicamente“, spune medicul.
Când toamna nu înseamnă decât sfârşitul vacanţei
Toamna poate aduce însă nu doar dimineţi reci, mai puţine ore însorite, dureri de cap şi de încheieturi, ci şi o lipsă de concentrare la locul de muncă, o senzaţie că nu eşti în locul potrivit, un chin de a te readapta.
„Trecerea de la atmosfera de vacanţă, în care faci ce vrei, te trezeşti când vrei, nu ai lucrări de predat, nu ai termene de respectat, la rigorile unei zile obişnuite la birou este pentru foarte mulţi un stres care îi poate destabiliza. Este vorba în special de cei care oricum nu fac din plăcere treaba la locul de muncă, ei resimt cel mai mult acest lucru. Insist pe necesitatea de a găsi locul de muncă potrivit, de a persevera în această căutare, pentru că de acest aspect poate depinde fericirea noastră. În toate statisticile mediul de lucru este menţionat în principal ca motivaţie de către angajaţi, nu nivelul salarial sau alte avantaje. Am întâlnit, la polul opus, şi angajaţi care de-abia aştepată să se întoarcă la lucru, pe care vacanţa prelungită îi plictiseşte“, spune psihoterapeutul Sabina Scarlat.
Şi faptul că orele însorite sunt mai puţine ne afectează starea de spirit. Ziua se micşorează, începem să căutăm compania soarelui, nu-l mai combatem, ca în miezul verii, iar cât de important este acesta pentru starea noastră de spirit am putea deduce tot din studii, care arată că nordicii sunt mai predispuşi depresiilor, în timp ce oamenii care se bucură de soare mai multe zile pe an sunt aproape ocoliţi de astfel de afecţiuni.
Se încarcă comentariile...
