Cum trebuie „să atace“ elevii examenele. Psiholog: „Informaţia se poate şterge din memorie când repeţi de foarte multe ori“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stăpânirea de sine poate cântări mai mult decât timpul acordat pregătirii examenelor, spun psihologii FOTO: arhiva Adevărul
Stăpânirea de sine poate cântări mai mult decât timpul acordat pregătirii examenelor, spun psihologii FOTO: arhiva Adevărul

Pentru elevi urmează două importante examene, Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, iar presiunea devine uriaşă. Ce ar trebui să facă elevii şi cum ar trebui să abordeze problema părinţii acestora am întrebat un psiholog şcolar.

Tinerii absolvenţi de gimnaziu şi liceu, cu atât mai mult cei care nu au exerciţiul concursurilor de orice fel, vor trece prin momente încărcate emoţional în timpul examenelor care bat la uşă. Inteligenţa emoţională, şi nu inteligenţa academică, este cea care face diferenţa în astfel de momente, ne explică psihologul şcolar Lucia Drăghiceanu, indicând şi câteva tehnici de relaxare pe care tinerii le pot folosi pentru a-şi ţine în frâu emoţiile fireşti.

„Este vorba de capacitatea de a face faţă stresului, de a-ţi stăpâni emoţiile, care sunt fireşti în astfel de situaţii. Ele apar în primele minute ale unui examen, dar ulterior trebuie să fim capabili să ne concentrăm pe rezolvarea subiectelor. S-a demonstrat că inteligenţa emoţională este mult mai importantă decât cea academică. Sunt persoane care au un coeficient de inteligenţă superior, dar care, din cauza faptului că nu au această inteligenţă emoţională, pot să clacheze“, a spus psihologul.

Odihna, deosebit de importantă

Ce facem înainte de examen? Cât de bine este să petrecem o noapte albă, repetând sau încercând să recuperăm timpul pierdut, am încercat de asemenea să aflăm de la specialist.

„Să dormim, să ne odihnim, asta trebuie să facem,  şi nu doar cu o noapte înainte. În ultimele zile înainte de examen este bine să desfăşurăm activităţi relaxante, în niciun caz să nu ne apucăm să repetăm materia sau să citim lucruri pe care nu le-am citit în perioada premergătoare examenului. În niciun caz! Să ne relaxăm, să lăsăm materia să se aşeze, să se sedimenteze, şi să fim odihniţi, ca să putem să ne concentrăm. Asta le-am spus şi elevilor mei. Învăţaţi, dar cu două zile înainte, faceţi ceea ce vă place vouă. Mergeţi la un film, plimbaţi-vă, socioterapia este foarte importantă. Plimbaţi-vă!“, ne îndrumă psihologul şcolar Lucia Drăghiceanu.

„Este o utopie să pornim de la premisa că există un copil de nota 10“

Părinţii sunt, de asemenea, un factor extrem de important, sunt cei care le pot da copiilor încrederea, sau din contră.

„Dacă un copil are eşec la un examen, eu consider că mai mult de 50% din vină le aparţine părinţilor, pentru că ei sunt cei care trebuie să-i pregătească pe copii din punct de vedere afectiv, să le acorde încredere, să-i încurajeze în aşa fel încât copiii să reuşească să se concentreze atunci când au un examen. Dacă părintele le prezintă copiilor un examen ca pe o perspectivă sumbră - «Vezi, că dacă nu iei examenul, nu ştiu ce fac cu tine!» - cu siguranţă că un astfel de copil va greşi, garantez că aşa se va întâmpla. Atunci când aşteptările sunt foarte mari, din dorinţa de a nu-l supăra pe părinte, copilul nu va reuşi să-şi stăpânească emoţiile şi va greşi. Trebuie să-i ajutăm să se autocunoască, să atingă acel echilibru dintre posibilităţi şi aspiraţii, este acel optimum motivaţional. Şi acest lucru se poate realiza atunci când îţi cunoşti foarte bine copilul şi când nu ai aşteptări mult mai mari decât potenţialul lui intelectual. De asemenea, trebuie să pornim de la premisa că fiecare dintre noi are înclinaţii sau o anumită inteligenţă. Este vorba de teoria inteligenţelor multiple, conform căreia fiecare dintre noi are înclinaţii spre ceva.

Este o utopie să pornim de la premisa că există un copil de nota 10. Acolo unde avem un copil cu media generală 10 înseamnă că unii profesori au fost permisivi, adică din dorinţa de a nu le strica media, chiar dacă elevul nu performează la materia lor, îi dau media 10. Trebuie să-l evaluăm pe copil în funcţie de potenţialul lui şi la justa valoare. Nu este bine nici să-i supraevaluăm, nici să-i subevaluăm, este bine să notăm obiectiv şi să-i învăţăm şi pe ei să se autoevalueze, să explicăm de ce i-am dat nota respectivă“, ne mai spune psihologul, insitând pe necesitatea ca părinţii să accepte că nu toţi copiii pot performa la foarte multe discipline şi că nu toţi au aceleaşi înclinaţii.

Ce facem în primele minute ale examenului

Pentru că atmosfera dinaintea examenului, când colegii se întâlnesc şi-şi transmit unul altuia emoţiile, nu are cum să fie relaxată, este important cum reuşim să găsim acea linişte necesară. În primele momente ale examenului e bine ca elevii să-şi ofere un mic răgaz, pentru a se putea relaxa, după care îşi pot lua ciorna şi pot începe să rezolve cerinţele, începând cu subiectele pe care ştiu că le stăpânesc mai bine şi lăsându-le la sfârşit pe cele mai grele. Chiar şi sentimentul că nu-ţi aduci aminte nimic, de după citirea subiectelor, este firesc, spune psihologul, însă va trece dacă ne găsim liniştea. În cazuri foarte rare se întâmplă, însă, chiar să uităm, efectiv, informaţiile pe care le-am repetat obsesiv.

„Atunci când repeţi anumite informaţii de foarte multe ori se poate ajunge la ştergerea din memorie, se-ntâmplă şi acest lucru, da, dar nu cred că este cazul elevilor noştri. Repetăm, dar cât repetăm, nu repetăm a la long, pentru că poate să apară şi fenomenul acesta. Pot fi copii silitori şi conştiincioşi, care, şi sub influenţa părinţilor, care-i pun „Învaţă, învaţă, învaţă!“, să păţească asta. Sunt emoţiile distructive, care pot fi, însă, stăpânite prin tehnici de autocontrol“, spune specialistul.

Comenzi pentru creier

Am auzit, poate, de formule-minune la care apelează anumite persoane în momente grele şi am privit totul neîncrezători. Sunt, însă, tehnici de relaxare care chiar funcţionează, ne explică psihologul, sunt comenzi pe care le dăm creierului. 

„Există tehnici de relaxare pe care nu toată lumea le stăpâneşte. Chiar şi în sala de examen sunt posibile. De exemplu, stai pe scaun, rezemat, şi-ţi repeţi în gând: «Sunt calm! Sunt relaxat! Sunt liniştit!». Dar repeţi ca şi cum îi dai creierului această comandă. Se numeşte tratament autogen Schultz în psihologie. Tragi aer în piept, nu te interesează ce se întâmplă în stânga, în dreapta, în faţă, în spate, eşti numai tu cu propria persoană.

Sau, o altă comandă pe care putem să o dăm creierului: «Am învăţat! Pot! Voi reuşi!». E nevoie să eliminăm acel „trebuie“ şi am să explic şi de ce. În psihologie vorbim de convingeri, raţionale şi iraţionale. Un exemplu de convingere iraţională este acest «Trebuie!». Trebuie să iei examenul, trebuie să mergi la şcoală, trebuie să faci ceva în viaţă...  Acest «Trebuie!» poate să-i demotiveze pe elevi. Le spuneam şi colegilor: vom avea elevi motivaţi atunci când acest «trebuie» iraţional va fi înlocuit cu «vreau» raţional.  «Vreau să iau acest examen, dar vreau pentru că am învăţat, pentru că pot şi pentru că vreau să reuşesc în viaţă. Şi voi reuşi, mă cunosc, ştiu de ce sunt în stare şi voi reuşi!». Vom reuşi cu toţii să-i motivăm pe elevi atunci când vom avea o şcoală prietenoasă, spre care copilul să meargă cu drag. Să se trezească dimineaţa şi să le spună părinţilor «hai mai repede, vreau să merg la şcoală!». Inclusiv lipsa motivaţiei pentru a merge la şcoală este un motiv al eşecului şcolar“ , a mai spus psihologul şcolar Lucia Drăghiceanu.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite