Naziştii gramaticii. Trei tineri şi-au pus în minte să-i înveţe gratuit pe români să se exprime corect în mediul online

Flavius, Emilia şi Dan, trei dintre tinerii care militează pentru exprimarea corectă în limba română  FOTO: Mădălin Sofronie

Militanţi pentru exprimarea corectă în limba română, mulţi tineri din România au devenit adepţi ai comunităţii virtuale „Grammar nazis“. Activează pe reţelele sociale unde, în mod voluntar, oferă sfaturi pentru a îndrepta greşelile de scriere frecvente pe care le sesizează. În ciuda eforturilor depuse, foarte puţini oameni îi ascultă.

Denumirea de „grammar nazis“ provine din limba engleză şi se traduce prin „naziştii gramaticii“. Cele două cuvinte definesc o comunitate de sute de oameni care militează în România pentru o gramatică perfectă. „Naziştii gramaticii“ acţionează voluntar pe internet, acolo unde le atrag atenţia oamenilor cu privire la greşelile de exprimare pe care le-au făcut în scris. Aceşti profesori de gramatică virtuali sunt, în realitate, oameni obişnuiţi cu vieţi obişnuite.

Flavius Gomei (26 de ani) este unul dintre sutele de „nazişti ai gramaticii“ români. Născut la Hârlău, judeţul Iaşi, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi cursuri de engleză la British Council în cel mai mare oraş al Moldovei. A fost traducător pentru un site care realiza subtitrări pentru filmele şi serialele difuzate în mediul virtual, iar de ceva timp a luat calea străinătăţii, în speranţa unui trai mai bun. Flavius recunoaşte că este „nazist al gramaticii“ şi explică misterele care se ascund în spatele acestei comunităţi.

 „Şi ce-ai câştigat dacă m-ai corectat?”

Flavius crede că „naziştii gramaticii“ sunt foarte uşor de recunoscut, datorită modului în care îşi spun punctul de vedere. „Nu trebuie să recunoşti un «grammar nazi». Dacă ai greşit, te recunoaşte el pe tine. Nu trebuie să-l cauţi tu pe el, pentru că te găseşte el pe tine“, se amuză el. Cu toate acestea, lupta cu greşelile de limba română pe care oamenii le fac nu este deloc uşoară.

Flavius Gomei susţine că se întâmplă ca foarte multe persoane să aibă reacţii nepotrivite faţă de cei care încearcă să le explice civilizat că greşesc în scris. „Uneori eşti înjurat, altădată ţi se mulţumeşte, iar uneori nu primeşti niciun răspuns. Se ajunge şi la întrebarea: «Şi ce-ai câştigat dacă m-ai corectat?». Aceasta este atitudinea pe care oamenii o au, în general, atunci când le atragi atenţia“, mai spune tânărul.

Topul greşelilor frecvente

Dan Dobrin (27 de ani) este un bucureştean stabilit la Cluj-Napoca. În Ardeal lucrează la un call-center şi are cunoştinţe temeinice de limba română şi engleză. De asemenea, vorbeşte foarte bine germana, spaniola şi japoneza. Îi defineşte pe „naziştii gramaticii“ drept acei oameni enervanţi care, din dorinţa de a educa, apelează la forţa cuvintelor, pentru a-i face pe ceilalţi să fie atenţi la modul în care se exprimă. Desigur, se include şi pe el însuşi în această categorie. În limba română, cele mai dese greşeli de scriere pe care le-a sesizat şi pe care le-a îndreptat se referă la omiterea prepoziţiei „pe“ din faţa pronumelui „care“.

„Multora nu le sună bine «copiii este gălăgioşi». Dar atunci când eşti «grammar nazi», o duci un pic mai departe. Te iei de «care», folosit în loc de «pe care», exprimare care ar putea schimba sensul mesajului transmis“, mai spune Dan Dobrin.

De asemenea, tânărul a identificat şi o serie de greşeli pe care le fac românii care scriu online în limba engleză. Este vorba despre „then“ scris în loc de „than“ ( „atunci“, în loc de „faţă de“) sau „is“ în loc de „are“, adică „este“ în loc de „sunt“.

Cartea de gramatică virtuală

Dorinţa tinerilor de a-i învăţa pe ceilalţi să folosească limba română corect s-a concretizat prin lansarea unor proiecte îndrăzneţe. Emilia Vasiliu (27 de ani) este creatoarea site-ului www.scri.ro, o carte de gramatică virtuală. Chiar dacă nu se consideră adeptă a curentului „grammar nazis“, povestea Emiliei este similară cu a multora dintre cei care militează pentru scrisul şi vorbitul corect în limba română. Absolventă a unui liceu de matematică-informatică, Emilia s-a înscris la Facultatea de Psihologie. Pentru a putea supravieţui în Capitală, a fost agent imobiliar, iar acum este copy-writer la o agenţie de publicitate. Ideea creării unui site dedicat gramaticii limbii române i-a venit din întâmplare. „Când am ajuns la Bucureşti, am observat că oamenii nu vorbeau corect româneşte. Şi am rămas foarte uimită de acest lucru. Tocmai de aceea am zis să fac ceva pentru a remedia situaţia în sensul acesta. Aşa a luat naştere site-ul“, povesteşte tânăra. Cartea de gramatică online creată de Emilia Vasiliu este uşor de accesat.

Utilizatorii au la dispoziţie un motor de căutare care-i ajută să identifice modul în care trebuie scrise corect cuvintele şi expresiile. Mai mult, pentru a-i atrage pe vizitatori, tânăra scrie articole în care explică sensul unor cuvinte în limba română sau definiţia lor. Toate informaţiile publicate sunt verificate cu ajutorul Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) sau al Dicţionarului Ortografic Ortoepic şi Morfologic (DOOM), precum şi alte studii ştiinţifice ale Academiei Române. Cei mai mulţi dintre utilizatorii care şi-au verificat cunoştinţele de gramatică pe site-ul creat de Emilia Vasiliu au încercat să afle cum se scriu corect cuvintele  „voiam“  sau „abia“, cum se utilizează corect  a verbul „a fi“ sau cum se despart cuvintele cu ajutorul cratimelor. ;

Mass-media, marele pericol

Problemele de exprimare corectă în limba română sunt cunoscute şi de cercetătorii Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan“ din Bucureşti. În opinia specialiştilor, răul cel mai mare ar fi făcut de mass-media, care cultivă greşeli mari de scriere sau de vorbire. În studiile realizate, reprezentanţii institutului au observat că, prin intermediul canalelor media, se transmit erori de exprimare precum omiterea prepoziţiei „pe“ înaintea pronumelui „care“, pronunţarea greşită a consoanei „x“, dezacordurile între subiect şi predicat, confuzia dintre „datorită“ şi „din cauza“ sau dintre „decât“ şi „numai“.

De asemenea, mari probleme în exprimare creează şi pleonasmele, cum ar fi „avansaţi înainte“ sau scrierea greşită în cazul lui „noştrii“ sau „albaştrii“, „ora doisprezece“ în loc de „ora douăsprezece“. „Există un procent destul de mare de oameni la ora actuală care nu ştiu să se exprime corect în limba română. Desigur că acest procent ar trebui să fie în scădere, aşa cum ar trebui să fie şi procentul de analfabeţi, numai că exemplele din mass-media contrazic această dorinţă firească în secolul nostru. Mă refer la exemplele din media, pentru că ele pot reprezenta un model pentru populaţia care urmăreşte programele de TV şi de radio. Pot spune că la TV şi la radio există reporteri care dau mai puţină importanţă exprimării corecte, iar unele greşeli sunt îngrijorătoare“, explică situaţia dr. Monica Busuioc, şefa sectorului de Lexicografie şi Lexicologie de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române.

Citiţi şi:

Zece greşeli gramaticale frecvente şi explicaţia specialiştilor: „Ai mâncat sau ai servit masa?“ sau când emigrantul devine imigrant