Petreceri în stil victorian la conacul lui Barbu Catargiu din Bărăgan. Chefurile ţineau ca-n poveşti – trei zile şi trei nopţi

Primul prim-ministru al României Moderne, Barbu Catargiu, şi-a construit în localitatea Maia un conac deosebit de frumos. Mai multe legende locale susţin faptul că aici se organizau cele mai multe petreceri şi serate, la care participau boieri şi doamne de prim rang din societatea Bucureştiului de secol XIX.

Legenda conacului de la Maia

Conacul boieresc pe care Barbu Catargiu l-a deţinut în comuna ialomiţeană Maia a fost construit în anul 1760 şi a aparţinut unui ilustru boier al acestor meleaguri, pe numele său Filipescu.

La început, conacul era prevăzut cu o moşie de peste 5000 de hectare precum şi o biserică, singurul obiectiv care se mai păstrează astăzi.

Barbu Catargiu reuşeşte să obţină averea deţinută de Filipeşti în urma unei tranzacţii care la vremea respectivă s-a ridicat la peste două milioane de galbeni, spun legendele locale de pe uliţele comunei Maia.

Castelul era locul preferat al marelui om politic. Aici venea să se relaxeze şi să se distreze. Toate balurile şi petrecerile pe care le organiza se desfăşurau în incinta conacului de la Maia.

Nobilii Bucureştiului de secol XIX veneau la Maia să petreacă şi să se distreze. Atmosfera era una impozantă, similară petrecerilor organizate la curţile regilor din occident.

„Era un loc al protopendadei bucureştene. Toţi oamenii influenţi ai vremurilor erau aduşi de Barbu Catargiu ca să petreacă la conacul de la Maia. Era cea mai dragă moşie a lui”, spune scriitorul Dan Elias, originar din părţile locului.

„Cişmigiul” lui Catargiu

La fel de impunător era şi parcul care înconjura conacul cumpărat de Catargiu de la boierul Filipescu. Respectivul parc avea o suprafaţă de 10 hectare şi a fost proiectat de arhitectul Frederich Meier, acelaşi care realizat şi schiţele parcului Cişmigiu din Bucureşti.

Grădina care înconjura conacului lui Barbu Catargiu era un adevărat paradis. Avea alei pavate cu piatră adusă din Germania şi foare multe locuri unde familia de boieri putea ieşi în aer liber la picnic.

Totodată în parc erau crescuţi păuni. Erau păsările pe care Barbu Catargiu le îndrăgea cel mai mult, atras fiind de coloritul lor.

„Pe timp de vară petrecerile care se ţineau în incinta conacului, se mutau în parc. În faţa unei fântâni arteziene, frumos construită din marmură albă, era locul în care se aşezau mesele şi exista chiar şi un loc de dans special.” mai spune Dan Elias.

Citiţi şi:

Mărturii din „mica Siberie”: „Doamna Ica”, supravieţuitoare într-un gulag comunist din Bărăgan