Comuna în care a fost construită cea mai mare aberaţie din fonduri europene a fost declarată staţiune turistică
0
Comuna Pojorâta, localitatea în care a fost construită Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, a fost declarată de Guvernul României staţiune turistică de interes local.
Localităţile Borsec (judeţul Harghita) şi Suceviţa (judeţul Suceava) au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa de joi, 16 februarie 2017.
De asemenea, un număr de 10 localităţi sau zone componente ale unor localităţi au primit atestare ca staţiuni turistice de interes local: Baia de Fier – judeţul Gorj, Boghiş – judeţul Sălaj, Colibiţa – judeţul Bistriţa – Năsăud, Moisei – judeţul Maramureş, Negreşti Oaş – judeţul Satu Mare, Pojorâta – judeţul Suceava, Sângeorgiu de Mureş – judeţul Mureş, zona Băile Banffy – municipiul Topliţa, judeţul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, judeţul Cluj, zona Moineşti – Băi – municipiul Moineşti, judeţul Bacău.
Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică, potrivit Guvernului.
După completările făcute joi, în total sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local.
Comuna Pojorâta din judeţul Suceava este localitatea unde a fost construită cea mai mare aberaţie din fonduri europene – Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, un proiect blamat de localnici încă de la demararea lucrărilor.
La începutul acestui an, comisarul european Corina Creţu a aprobat alocarea de fonduri europene pentru continuarea a 11 proiecte din mai multe regiuni din ţară, printre care unul se află în judeţul Suceava. Valoarea totală a celor 11 proiecte se ridică la suma de 500 de milioane de euro.
Proiectele vizează următoarele sectoare: transport (construcţia autostrăzii Lugoj – Deva, pe secţiunea Dumbrava – Deva, şi reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a coridorului pan–european IV, tronsonul Coşlariu - Simeria), managementul deşeurilor din judeţele Suceava, Dolj, Bihor, Alba, Cluj şi Vrancea), extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă din judeţele Gorj şi Bacău, dar şi prevenirea dezastrelor naturale, respectiv lucrări pentru reducerea riscului de inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad.
„Prin deciziile adoptate am facilitat continuarea acestor proiecte, începute în perioada 2007–2013, în actuala perioadă de programare. Sunt proiecte esenţiale pentru dezvoltarea României şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor”, a declarat Corina Creţu.
Judeţul Suceava urmează să primească undeva la cinci milioane de euro pentru finalizarea proiectului Sistemul de Management Integrat al deşeurilor. Fondurile sunt destinate pentru staţiile de transfer deşeuri de la Fălticeni şi Rădăuţi, precum şi pentru finalizarea a mult blamatei gropi de gunoi de la Pojorâta. Aceasta din urmă a fost practic finalizată, lipsindu-i doar infrastructura rutieră şi un operator pentru groapa de gunoi.
La sfârşitul anului trecut, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a hotărât ca groapa de gunoi de pe vârful Mestecăniş să fie împrejmuită cu o lizieră de puieţi de tisă de talie mare. Flutur a decis să planteze aceşti puieţi pentru a „rezolva problema impactului vizual” pe care îl are respectiva groapa de gunoi asupra celor ce tranzitează DN 17 şi văd cu o bucată mare de teren a fost defrişată în vârf de munte pentru a amenaja un depozit de deşeuri menajere.
În luna septembrie 2016, Consiliul Local al comunei sucevene Pojorâta a adoptat hotărârea privind transferul terenului de pe raza localităţii, pe care se află depozitul ecologic construit cu fonduri europene, în posesia Consiliului Judeţean Suceava.
Curtea de Apel Cluj a dat o decizie definitivă conform căreia groapa de gunoi a fost construită ilegal
În luna martie 2016, Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, anulând Hotărârea nr.64 emisă la data de 9 august 2010 de Consiliul Local Pojorâta, prin care nouă hectare de teren au ajuns în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Pe acest teren s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniş, un proiect blamat încă de la început. Decizia magistraţilor clujeni este definitivă.
Locuitorii din Pojorâta, prin vocea reprezentantului Aristide Maxim, vor acţiona din nou în instanţă hotărârea de Consiliu Local prin care cele nouă hectare de teren pe care a fost construită groapa de gunoi de la Pojorâta au fost transferate în posesia Consiliului Judeţean Suceava. Aristide Maxim a precizat că hotărârea luată în urmă cu o lună de zile este identică cu cea din 9 august 2010.
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş în care s-au investit peste 27 de milioane de lei a fost însă terminată, chiar dacă locuitorii din zonă sunt în continuare împotriva acestui proiect.
Investiţia este realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. Firmele Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului au fost cele ce au semnat cu CJ Suceava un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“. Termenul de finalizare a lucrărilor era iulie 2014, însă probleme apărute de-a lungul timpului au făcut ca groapa de gunoi să nu fie funcţională nici în ziua de astăzi.
Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici vor fi depuse 350.000 de tone de deşeuri.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
