Unul dintre marile mistere ale istoriei românilor, pe cale să fie clarificat. Unde a locuit Mihai Viteazul în timpul domniei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fără o cercetare
arheologică ar fi greu de precizat locul exact al casei boiereşti a lui Mihai Viteazul
Fără o cercetare arheologică ar fi greu de precizat locul exact al casei boiereşti a lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a făcut parte dintr-o familie extrem de bogată şi influentă, care a achiziţionat nenumărate proprietăţi în zona oraşului Târgovişte. Cercetări istorice recente au relevat locul cel mai probabil al casei în care a locuit domnitorul muntean.

Mihai Viteazul, un boier extrem de bogat

Este un fapt puţin cunoscut că Mihai Viteazul a fost unul dintre cei mai bogaţi boieri din Târgovişte şi că făcea parte din cel mai influent cerc de putere nobiliar de la curtea domnului, cel al Cantacuzinilor.

Analiza unor izvoare istorice inedite, puse, însă, în acelaşi context istoric, l-a determinat pe istoricul târgoviştean Florin Gabriel Petrică să cerceteze istoria gesturilor de putere, care consacră, în plan ctitoricesc, istoria evoluţiei forţei boierimii din Târgovişte şi judeţul Dâmboviţa.

image

“Am pornit cercetarea în această direcţie pentru a evidenţia importanţa componentei nobiliare în cadrul structurilor spaţiului aulic târgoviştean. După cum ştim, oraşul Târgovişte încă mai poartă pecetea puterii sale din perioada medievală. Pentru moment, vom face referire doar la ctitoriile religioase. Bisericile medievale păstrate sau care au existat în vatra istorică a oraşului au o istorie comună care le leagă de curtea domnească, de puterea centrală, reprezentată de domnul ţării. Această legătură fie nu a fost observată, fie nu a fost explicată suficient. Oraşul, în Evul Mediu românesc, dar mai ales capitala ţării, a reprezentat centrul de putere al Domniei ca instituţie centrală a statului. Domnul era stăpânul oraşului, conferind privilegii diverse unor categorii sociale. Dintre acestea, domnul îşi recruta colaboratorii, care îl slujeau în diferite funcţii, personale şi administrative", spune istoricul Florin Petrică, de la Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte.

Târgoviştea păstrează un număr însemnat de biserici medievale

Acesta mai explică faptul că în perioada Evului Mediu, Domnia a avut un adversar redutabil pe plan intern: marea boierime: „Disensiunile de la vârful piramidei puterii au avut un caracter perpetuu şi au fluctuat în funcţie de anumite conjuncturi politice interne şi externe. Fără a intra în detaliile unei problematici care nu îşi are locul în momentul de faţă, credem că aceste raporturi de forţă sunt foarte vizibile în vechea Cetate de Scaun a Târgoviştei. După cum se observă încă astăzi, Târgoviştea păstrează un număr însemnat de biserici medievale. În anii săi de glorie, existau câteva zeci de biserici în oraşul-capitală. Cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului asupra acestor biserici au condus şi la descoperirea a numeroase obiecte de inventar funerar, între care inelele au o deosebită importanţă. Ele atestă implicit poziţia socială a celor înhumaţi în interiorul sau în cimitirul respectivelor lăcaşuri. Multe dintre aceste persoane au făcut parte din ceea ce noi numim spaţiul aulic, adică membri marcanţi ai curţii domneşti". 

image

Jocurile puterii

Plasarea topografică a acestor biserici, dar mai ales numele ctitorilor, sunt elemente care favorizează înţelegerea mecanismelor puterii în evul de mijloc. Secolul al XVI-lea, care este veacul în care boierimea îşi face simţită marea sa putere, poate fi mai bine înţeles privind la aceste monumente din Târgovişte. Vedem, astfel, cum în acest secol curtea domnească va fi înconjurată de o salbă de biserici, ctitorii ale marilor boieri.  Aceşti mari boieri au fost principalii co-parteneri la puterea în stat, alături de domnie. Cu ajutorul lor, domnul putea rămâne pe tron mai multă vreme, sau cel puţin atâta timp cât le era favorabil. Desele conflicte dintre domnie şi marea boierime au avut, printre alte consecinţe, decapitarea boierilor ori chiar asasinarea domnilor. Jocurile puterii, puse pe scena sălii tronului din cetatea Târgoviştei au fost foarte complexe, cu implicaţii atât interne cât şi externe. 

Boierii şi ctitoriile lor

Ca boier, cel mai probabil, Neagoe Basarab va ctitori în partea de nord a oraşului biserica cu hramul Sf. Gheorghe. Un alt boier, marele vornic Manea Perşanu, cu o carieră împresionantă la curtea lui Neagoe Basarab şi Radu de la Afumaţi, va căpăta drept de ctitor la bisericile Sf. Vineri (1517) de lângă curtea domnească şi Sf. Nicolae din centrul urbei (1527). Stelea spătarul va ridica o altă biserică, în zona Târgului de jos a oraşului medieval (c. 1580-1582) cu hramul Învierea Domnului.  Spre sud, marele vornic Coadă va ridica biserica Roşie (c. 1542-1546), cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Alte biserici sunt ridicate sau reparate în acest secol. Dintre cele care se mai păstrează, menţionăm bisericile Sf. Ioan, de pe uliţa Buzeştilor şi  Sf. Nicolae – “Geartoglu”. Din punctul nostru de vedere, manifestările de putere ale boierimii de capitală se întrevăd în mărimea şi estetica acestor monumente, reprezentative pentru statutul ctitorului”.

Biserica Sf. Arhangheli, posibila casă a lui Mihai Viteazul

Biserica Sf. Arhangheli, situată vizavi de curtea domnească (c. 120 metri) are o istorie interesantă. Ca arhitectură, se înscrie în linia constructivă de la sfârşitul sec. al XVI-lea. Despre ctitorul ei din această vreme se cunoşteau, până azi, prea puţine lucruri. Aceste informaţii, chiar dacă puţine la număr, l-au determinat pe istoricul Florin Petrică să emită o ipoteză cu privire la localizarea curţii de boier a lui Mihai Viteazul în cadrul oraşului Târgovişte.

“Despre Mihai Viteazul ca boier se cunosc destul de multe lucruri. Aş aminti aici studiul profesorului Ştefan Andreescu, «Din nou despre originea lui Mihai Viteazul», publicat în anul 1994. Se demonstrează în articol foarte clar faptul că Mihai Viteazul a ocupat ca boier o seamă de funcţii la curtea domnească, mai ales în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihnea Turcitul (1585-1591). Astfel, prima lui funcţie mai importantă a fost cea de clucer al doilea. Dar, pe cât de mică îi era funcţia, pe atât de mare îi era averea. Mihai cumpăra în anul 1585, în capitala Târgovişte, mai multe case “la baraţi, pe malul apei” (cartierul catolic), trei locuri de grădină şi un heleşteu. Pe toate le dăruia mănăstirii Panaghia, ctitoria sa, situată “în dealul Târgoviştii”, mai spune Florin Petrică.

casa mihai viteazul

„Alături de mănăstirile Dealu, Viforâta şi Gol(r)gota, mănăstirea Panaghia formează cadrilaterul mănăstirilor Târgoviştei. Situarea Panaghiei în apropierea Gorgotei, ctitoria lui Pătraşcu cel Bun, a fost explicată de profesorul Andreescu ca fiind semnul legitimităţii şi originii domneşti a lui Mihai Viteazul. Avem de-a face, astfel, cu o adevărată manifestare de putere a unui clucer, însă nu unul oarecare! Mihai Viteazul nu a avut în grijă doar mănăstirea, căci şi-a construit în oraş şi o casă. Locul unde a fost aceasta a rămas necunoscut, îns, o însemnare marginală pe o cazanie din anul 1838, publicată de profesorii Radu Gioglovan şi Mihai Oproiu, ne poate fi de un real ajutor: “pentru biserica Sf. Arhangheli din Târgovişte, strada Eliade Rădulescu să se ştie că a fost ca paraclis în curtea unui ministru al lui Petru Cercel voievod şi chiar frate şi trecând vreme peste vreme a fost arsă şi ruinată…”.  Ori, după cum ştim, singurul frate al lui Petru Cercel care mai trăia în timpul domniei acestuia, chiar dacă era vitreg, era tocmai Mihai Viteazul”.

Întrebat unde anume lângă biserică ar putea fi casa boierească a lui Mihai Viteazul, istoricul a precizat că fără o cercetare arheologică ar fi greu de precizat locul exact.

"Casa ar putea fi plasată fie în partea stângă fie în cea dreaptă a bisericii, probabil puţin mai retrasă faţă de frontul actual al străzii", a precizat istoricul.  

casa mihai viteazul
Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite