Cum arată noul proiect de lege privind combaterea violenţei domestice. Cinci ani de închisoare pentru încălcarea ordinului de protecţie

Protest al mireselor împotriva violenţei domestice organizat la Bucureşti în 2008 FOTO Adevărul

Crima înfiorătoare care s-a petrecut în urmă cu două săptămâni în localitatea gorjeană Motru ar putea să ducă la urgentarea modificării şi completării Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Proiectul de modificare şi completare a "Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie" a fost întocmit la sfârşitul lunii mai, însă până acum nu a fost avizat de Guvern pentru a fi trimis Parlamentului.

27 de parlamentari din USR, PNL şi UDMR au transmis Guvernului un apel pentru avizarea de urgenţă a proiectului. „Acum câteva zile, o nouă crimă odioasă a avut loc în România. Încă o femeie — a câta, oare? — şi-a pierdut viaţa, bătută, torturată şi ucisă de propriul partener. O tânără femeie, care de câţiva ani era supusă unor violenţe greu de imaginat pentru mulţi dintre noi, dar cunoscute de familie, de vecini, de autorităţile locale din Motru, judeţul Gorj. De altfel, agresorul şi cel care avea să îi fie călău mai făcuse două victime în trecut — fostele soţii, care au reuşit să scape cu viaţă prin fugă: aruncându-se pe geamul locuinţei comune sau emigrând. Astfel de situaţii trebuie să înceteze. Orice victimă a violenţei domestice este cu o victimă prea mult. În consecinţă, facem un apel pentru avizarea de urgenţă de către Guvernul României, prin ministerele de resort, a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ne dorim să primim rapid proiectul de lege în Parlamentul României, pentru a-l putea supune la vot, adopta şi trimite mai departe la promulgare în cel mai scurt timp. Este esenţial ca noua legislaţie să producă efecte cât mai curând posibil", se arată în documentul trimis de parlamentari Guvernului.

„Nu avem dreptul să asistăm nepăsători la derularea acestor drame“

Cei 27 de parlamentari mai arată că este imperios nevoie ca legea să se înăsprească, pentru ca tragedii precum cea de la Motru să fie preîntâmpinate, iar victimele să aibă la dispoziţie mijloace pentru a lupta împotriva agresiunii: „Nu avem dreptul să asistăm nepăsători la derularea acestor drame. Dimpotrivă, avem datoria, obligaţia şi instrumentele să punem capăt unui flagel cu efecte grave asupra sănătăţii, calităţii vieţii şi bunăstării victimelor şi familiilor lor, asupra dezvoltării întregii societăţi", se mai arată în document.

Principalele modificări

Proiectul de modificăre şi completăre a Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie introduce noi termeni în definirea victimelor violenţei domestice.

Astfel, dacă în legea actuală violenţa în familie este săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, în noul proiect se propune ca agresiunea care intră în sfera violenţei domestice să se refere la cea produsă „între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărţit aceeaşi locuinţă cu victima. Violenţă domestică constituie şi ameninţarea cu astfel de

acte precum şi privarea arbitrară de libertate a unui membru de familie“.

De asemenea, „constituie infracţiune violenţă domestică şi violenţă împotriva femeii împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale“, se mai propune în proiect.

Un nou aliniat care ar putea să fie introdus în lege se referă la domiciliul victimei şi agresorului: „Violenţa domestică se manifestă în familie, între parteneri intimi sau între foşti parteneri indiferent dacă aceştia împart sau nu împart un domiciliu comun”. Proiectul de modificare şi completare a legii mai introduce obligaţia autorităţilor să desfăşoare programe de educare şi informare. 
 

Mai mult decât atât, în proiectul care aşteaptă avizarea, autorităţile trebuie informeze victimele cu privire la măsurile ce pot fi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu şi, după caz, prin ordinul de protecţie. Se introduce, totodată, ce categorii de angajaţi pot să instrumenteze cazurile de violenţă domestică: asistenţi sociali, psihologi şi consilieri juridici sau persoane cu atribuţii de asistenţă socială, angajaţi ai Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Direcţiilor de Asistenţă Socială, Serviciilor publice de asistenţă socială, poliţişti de proximitate, asistenţi sociali, psihologi şi consilieri juridici precum şi personal cu atribuţii de asistenţă socială ai unor organizaţii neguvernamentale sau furnizori de servicii sociale autorizaţi cu care una dintre autorităţile publice a întocmit un contract de furnizare servicii privind această activitate. 

Proiectul mai propune înfiinţarea, la nivel naţional, a Registrului Naţional al Ordinelor de Protecţie, care va fi un registru electronic, public, gestionat de către Ministerul Justiţiei, care cuprinde evidenţa persoanelor împotriva cărora au fost emise hotărâri judecătoreşti privind instituirea unui ordin de protecţie, precum şi cele privind instituirea ordinelor de protecţie provizorii. 
 

Poliţistul care investighează un caz de violenţă domestică va avea drept de acces în spaţiul sau locuinţa în care a fost semnalată agresiunea, inclusiv în sedii sau spaţii de lucru ale unei persoane juridice, fără a fi necesar acordul victimei sau al oricăreia dintre persoanele care locuieşte cu aceasta, al proprietarului spaţiului. Ordinul de protecţie provizoriu este emis de poliţist în cazul în care se constată că există un risc iminent asupra vieţii, integrităţii fizice, sănătăţii sau libertăţii unui membru de familie, în înţelesul prezentei legi.

Ordinul de protecţie poate însemna evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei sau păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă. Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se vor judeca în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.

Pedeapsa pentru încălcarea ordinului de protecţie se înăspreşte şi va fi cuprinsă între trei luni şi cinci ani de închisoare, faţă de la o lună - la un an, cât este în prezent. Amenzile, în cazul în care faptele nu sunt de natură penală, vor creşte între 2.000 şi 7.000 de lei, iar violenţa psihologică va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.