Cum au vrut comuniştii să vândă la fier vechi Coloana lui Brâncuşi. Banii urmau să fie folosiţi la organizarea unui festival

Tinerii comunişti au tras în urmă cu peste 60 de ani de Coloana fără de Sfârşit al lui Brâncuşi. Regimul comunist desconsidera opera marelui sculptor, pe care o considera decadentă.

Tănasie Lolescu, pe atunci un tânăr comunist, a fost însărcinat de primul secretar al Organizaţiei de Tineret a PCR din raionul Târgu-Jiu, Constantin Babalîc, să pună la pământ Coloana, care era denumită atunci „Sula lui Tătărăscu“, după numele prim-ministrului în vremea căruia fusese realizată şi care a sprijinit, prin Liga Femeilor Gorjene, condusă de soţia sa, ridicarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu. „În anul 1953, primul secretar Constantin Babalîc m-a chemat şi mi-a spus să demolez Coloana.

Aveam atunci funcţia de secretar pe probleme organizatorice în cadrul organizaţiei de tineret”, povestit Tănasie Lolescu, care a murit în urmă cu câţiva ani.în anii ’50, românii care părăsiseră ţara erau blamaţi şi consideraţi trădători, aşa cum era şi cazul lui Brâncuşi.

Banii obţinuţi din vânzarea Coloanei la fier vechi urmau să fie folosiţi la organizarea unui festival

Coloana fără de Sfârşit urma să fie vândută la fier vechi, iar banii obţinuţi în aces fel să fie folosiţi pentru organizarea Festivalului Mondial al Tineretului din 1953, găzduit de România.  „Organizaţiei de Tineret a raionului Târgu-Jiu i-a revenit sarcina să contribuie cu bani la această festivitate mondială. Unul dintre mijloacele de strângere a fondurilor era colectarea de fier vechi”, a mai spus Tănasie Lolescu.

Au tras de Coloană cu tractor IAR

Lolescu a cerut sprijinul SovRomului Petrol de la Bâlteni, o unitate petrolieră româno-sovietică, de la care un Kirov, un utilaj rusesc pe şenile de mare putere, ca să smulgă din pământ Coloana fără de sfârşit, dar din fericire pentru arta universală utilajul nu a putut să fie pus la dispoziţie. „Directorul rus al unităţii, Naghiev, a motivat că nu poate să ne dea pentru că toate se află pe teren la diverse lucrări”, a relatat Tănasie Lolescu. Acesta a mers, apoi, la Şcoala de tractorişti de la Vădeni, un cartier din Târgu-Jiu, de unde a luat un tractor.

„L-am rugat pe director să-mi dea un tractor şi am ales un IAR, primele tractoare ale noastre scoase, pentru că avea colţi şi se înfigea mai bine în pământ. Am înjghebat nişte lanţuri cu care se remorcau tractoarele şi am plecat împreună cu secretarul organizaţiei de tineret din şcoală, un băiat Milotin, care era şi tractorist”,

a mai povestit Lolescu.

Coloana nu a putut fi clintită 

Când au ajuns în Parcul Central din Târgu-Jiu, Lolescu şi Milotin au legat lanţul de primul modul al Coloanei fără sfârşit, dar s-a rupt, după care au mai făcut o încercare. „Am tras, dar lanţurile s-au rupt”, povesteşte fostul secretar pe probleme organizatorice. Au reparat lanţurile cu nişte sârme şi au făcut o nouă încercare. Am zis să le legăm mai sus, la o înălţime de doi metri. Ne-am urcat pe cabina tractorului şi le-am legat mai sus. Tractorul a început din nou să tragă, dar s-a ridicat cu partea din spate. Nu s-a putut face nimic pentru că era bine înfiptă în pământ”, a mai relatat Tănasie Lolescu. Acesta a spus că soarta monumentului ar fi putut fi alta, dacă ar fi fost folosit utilajul rusesc: „Nu ştiu dacă o puneam jos, dar cu siguranţă că provocam ceva stricăciuni. Kirovul trăgea sondele, vă închipuiţi ce putere avea. Bine că s-a întâmplat să nu îl putem lua”.

Certat de şefii de la partid

Din cauza eşecului, Organizaţia de Tineret Târgu-Jiu a PCR nu a contribuit cu fonduri la festivalul de la Bucureşti. „Am fost criticat pentru că nu am fost în stare să dau Coloana jos. Am fost luat în discuţia şedinţei de partid. Babalîc mi-a reproşat că tocmai eu, care făceam parte din comitetul de organizare al festivalului, nu m-am implicat în colectarea de fonduri”, a declarat Lolescu.

Peste ani, acesta avea să preţuiască operele lui Brâncuşi, mai ales că s-a născut în acelaşi sat cu marele sculptor.