De ce a fost exilat poetul Ovidiu la Tomis. Teoria potrivit căreia a fost iubitul amantei împăratului Augustus

Poetul de origine şi limbă latină, Ovidiu, pe numele său real Publius Ovidius Naso, s-a născut la Sulmona în anul 43 î.H. şi a murit în 17-18 d.H la Tomis (Constanţa). El este autorul unor poeme remarcabile, cum ar fi „Metamorfozele“, „Tristele“, Ponticele, „Arta iubirii“, „Amoruri“ şi „Fastele“.

„În anul 8 al erei noastre, în luna decembrie, poetul Ovidiu, aflat în apogeul gloriei sale literare, este smuls printr-un ordin al împăratului Augustus, fin mijlocul familiei, al prietenilor şi admiratorilor şi obligat să plece în surghiun pe coasta Mării Negre, la marginea Imperiului Roman, în Sciţia. În acest fel brutal se pune capăt carierei romane a marelui şi suavului poet al iubirii, făcând din el ... «un poet aproape get»-conform propriei sale mărturisiri. Iniţial, împăratul a avut o scurtă întrevedere între patru ochi cu poetul, prilej cu care i-a impus să păstreze cea mai mare taină asupra vinei ce i se adusese. Era vorba de o ofensă adusă împăratului. Pedeapsa ce a urmatnu era, niic urmare a unei condamnări din partea vreunei instanţe judecătoreşti, nici a unei dezbateri publice în Senat. Împăratul Augustus era direct interesat  ca discreţia să domnească în jurul unei măsuri atât de drastice împotriva lui Ovidiu. (...) Conform legislaţiei romane în vigoare la acea vreme, i-a fost aplicată forma cea mai uşoară de exil - relegarea -, Ovidiu păstrându-şi drepturile cetăţeneşti şi întreaga avere“, arată istoricul Paul Ştefănescu în lucrarea „Enigme aşle istoriei române“. 

Exilat pentru poemele sale

Asupra cauzelor care au dus la exilarea poetului pluteşte un mister total. Nu există vreun document al vremii care să menţioneze ceva despre motivele care au stat la baza surghiunului. Istoricii au încercat să afle răspunsul în textele lui Ovidiu. Posibile explicaţii au fost descoperite în epistolele din lucrările „Tristele“ şi „Ponticele“, care au fost scrise la Tomis. Prima variantă este emisă în secolul al IV-lea şi aparţine lui Sextus Aurelius Victor, care susţine că împăratul avea o tendinţă către desfrâu, viciu pe care nu-l suporta şi la alţii. Astfel, poetul Ovidiu ar fi fost exilat pentru că a scris trei cărţi despre arta iubirii. Chiar Ovidiu, mai târziu, îşi numea creaţia «Arta nenoricirii sale“. Volumele conţineau, de fapt, o serie de recomandări pentru bărbaţi cu privire la modul cum să-şi aleagă iubitele şi cum să le păstreze. 

Un secol mai târziu, poetul Sidonius Apollinaris spune într-una din poeziile sale că Ovidiu făcuse o pasiune pentru Iulia, fiica împăratului, care era prezentată în poemele sale de Ovidiu cu numele de Corinna, între cei doi existând o poveste de dragoste. În Evul Mediu, această versiune avea cea mai mare credibilitate. 

De asemenea, un cercetător belgian considera că Ovidiu şi Împăratul Augustus au iubit aceeaşi femeie; terentia, care era soţia lui Mecena, consilierul intim al lui Augustus, care ar fi dedus din versurile lui Ovidiu dragostea pentru aceeaşi femeie. 

Incestul împăratului 

O altă variantă care a circulat se referă la o relaţie de incest care ar fi existat între Augustus şi fiica sa, Iulia. Caligula susţinea într-un pasaj al lui Suetonius că prin vinele sale curge numai sânge imperial. Voltaire a fost unul dintre cei care au îmbrăţişat această variantă. 

O altă versiune arată că Ovidiu era mijlocitor al iubirii dintre Iulia şi Decimus Iunius Silanus şi că în casa poetului se consuma iubirea dintre cei doi, iar opera erotică ar fi avut la bază . Există o dovadă în acest sens prin faptul că Iulia a fost alungată pentru adulter pe insula Trimerus în aceeaşi perioadă cu exilarea lui Ovidiu. 

Versurile cu tâlc

Ovidiu face trimitere în anumite versuri la surghiunul său : 

„Ci ochii mei văzură o crimă, fără voie, De-aci-mi veni osânda! De ce-am avut eu ochii? Ce-i drept, de toată vina eu nu pot să mă apăr, Dar vina mea, în parte, o rătăcire-a fost“.     „De ce-mi greşiră ochii privind nelegiurea? De ce din întâmplarea păcatul l-am ştiut? Acteon fără voie văzu pe Diana goală, Ovidiu, Dar câinii lui îndată pe el l-a sfâşiat“

În baza acestor versuri s-a presupus că Ovidiu ar fi văzut-o goală în baie ăe împărăteasa Livia, fapt care a ajuns la urechile împăratului. 

Complice la înlăturarea succesorului la tron

De asemenea, o idee care circula se referea la relaţia incestuoasă dintre Iuilia şi fratele ei, Agrippa Postumus, despre care ar fi scris în „Metamorfoze“, lucru care a atras mânia Împăratului. 

Potrivit unor cercetătorii, exilul nu ar fi avut la bază o legătură amoroasă, ci o complicitate a lui Ovidiu la înlăturarea lui Tiberiu, fiul vitreg al împăratului, care urma să-i succeadă la tron. Împărăteasa a insistat ca să fie luate măsuri, iar Ovidiu şli celălalt pretendent la tron, Agrippa Postumus. Se mai spune, totodată, că Ovidiu ar fi participat la şedinţă de spiritism pentru a avfla viitorul şi numele viitorului împărat.