Profesorul de etnie maghiară care a studiat dacă este bine să mâncăm zăpadă: „După numai o zi, încep să crească numărul şi diversitatea bacteriilor“

Máthé István este profesor la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc şi a realizat un studiu despre ce înseamnă să mănânci zăpadă. El a mai făcut studii similare şi a descoperit noi specii de bacterii.

„Am văzut şi mulţi copii mâncând zăpadă“, spune profesorul Máthé István (41 de ani) pentru „Adevărul“. Acesta predă Microbiologia Mediului la catedra de Ingineria Mediului în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Socio-Umane şi Inginereşti, la filiala din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia. Povesteşte că ideea studierii zăpezii a apărut văzând copiii cum mâncau omăt. Obişnuieşte să meargă cu familia, şi cu fetiţa sa de câţiva ani, în parcul din Miercurea Ciuc şi acolo, la locul de joacă, i-a văzut pe prichindei cum mănâncă omăt.

„Ideea a fost ca împreună cu studenţii să avem nişte teme care ar putea fi interesante şi pentru comunitate, şi pentru alţi oameni decât cei din lumea ştiinţifică“, explică el.

Studiul a fost făcut anul trecut, de la mijlocul lunii ianuarie până la jumătatea lui februarie. Însă l-a dat publicităţii abia acum întrucât a durat până la obţinerea rezultatelor, apoi nu a mai fost zăpadă, iar studiul nu ar fi fost de actualitate. De aceea l-a amânat până în acest moment.

„Studiind zăpada proaspătă sunt puţine bacterii, iar, odată cu timpul, numărul bacteriilor în zăpada topită creşte, dar creşte şi diversitatea. Pe baza morfologiei coloniilor (n. r. de bacterii) se vede că apar alte tipuri de colonii, de culori. În timp, diversitatea devine din ce în ce mai mare, ceea ce înseamnă că apar mai multe tipuri, mai multe specii de bacterii”, afirmă dascălul.

Pe 1 februarie 2017, în prima zi a studiului din februarie, Máthé István a luat probe de zăpadă chiar în timpul ninsorii şi atunci a văzut că sunt destul de puţine bacterii, după care a luat probe şi după o zi, şi după două zile.

„S-a văzut că deja şi după o zi încep să crească numărul şi diversitatea bacteriilor“, aminteşte autorul studiului.

În studiu s-a folosit zăpadă curată dintr-un parc cu loc de joacă pentru cei mici şi dintr-un sens giratoriu.

Un alt experiment în cadrul aceluiaşi studiu a vrut să vadă ce cantitate de lichid se obţine dintr-o anume cantitate de zăpadă. „Putem spune că din 6,15 litri de zăpadă se obţine un litru de lichid”, precizează profesorul. Asta înseamnă că în cazul zăpezii, volumul se micşorează de şase ori după ce se topeşte.

Despre cât de sigură este zăpada pentru consum s-a vorbit în cadrul unei conferinţe ştiinţifice la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc. Studenţii lui Máthé István au prezentat concluziile.

Máthé István are şi studii internaţionale pe subiecte despre analiza apelor minerale din puţuri, despre bioremedierea unor soluri poluate cu produse petroliere, despre descoperirea unor noi specii pentru ştiinţă - bacterii descoperite în medii extreme precum Lacul Ursu (un lac cu o salinitate foarte mare, de 10 ori mai sărată decât oceanele) şi Lacul Sfânta Ana (foarte puţine săruri, minerale, destul de rece, izolat). 

Mai puteţi citi:

Cât de sigur e să mănânci zăpadă? Concluziile unui studiu românesc