De ce sunt bănăţenii diferiţi: „Ei acceptă mai uşor un ungur, un sârb sau un neamţ, decât pe un oltean sau pe un moldovean”- explicaţii sociologice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Familie de bănăţeni în costume tradiţionale
Familie de bănăţeni în costume tradiţionale

Banatul este singura regiune din România unde românii au ajuns să respingă alţi români, preferând un partener etnic diferit, un neamţ, un maghiar sau sârb.

Un ţinut în care de-a lungul timpului au coabitat, s-au recunoscut şi acceptat, au comunicat şi au învăţat câte ceva unele de la altele, au cooperat, iar uneori s-au solidarozat, peste 20 de etnii şi grupuri entice nu are cum să nu fie special. Români, sârbi, germani, maghiari, evrei, ţigani, slovaci, croaţi, bulgari, ucrainieni, polonezi, italieni, turci, tătari, cehi, greci, armeni, francezi, ruşi, arabi, proporţia lor diferind în funcţie de administraţie. 
 

Opt este numărul confesiunilor (ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, luteran-evanghelică, reformat-calvinistă, iudaică, neo-protestantă, islamică) în care aceste comunităţi s-au manifestat şi se manifestă religios, iar peste 20 numărul limbilor în care ele s-au exprimat şi se exprimă. 


Încercarea regimului comunist de a omogeniza identitatea locului pe criterii etnice a produs efecte contrare celor dorite. 


„Există într-adevăr o raportare negativă faţă de reprezentanţii altor regiuni. Pentru românul din Banat, imaginea neamţului şi a maghiarului ori a sârbului este mai bună decât imaginea olteanului sau a moldoveanului. Sunt aspecte atestate de studii făcute pe eşantioane de populaţie. Românii au ajuns să respingă alţi români, preferând un partener etnic diferit, un neamţ, un maghiar sau sârb. Acest lucru contrazice toate teoriile din psihologia socială de tip etnocentric, care spun că etnicitatea este nucleul tare al identităţii sociale a unui subiect. Ori, în Banat se dovedeşte că din cauza acestei experienţe istorice particulare, persoanele au ales să îi prefere pe cei diferiţi ca etnie, dar cu care aveau ceva în comun, decât pe oltean sau moldovean, care au fost adusi în zonă de către o putere politică percepută drept arbitrară, nedreaptă, inechitabilă şi care a perturbat echilibrul locului”, a explicat psihologul Alin Gavreliuc, decanul Facultăţii de Sociologie şi Pshilogie a Universităţii de Vest (optm.ro, 2 aprilie, 2013).


Această atitudine se datorează în primul rând unei istorii foarte diferite a Banatului faţă de Transilvania, spre exemplu, unde a existat o opoziţie faţa de populaţia străină, cum ar fi cea maghiară. 


În Banat a existat în schimb un foarte bun parteneriat interetnic, o colaborare directă şi nemijlocită cu celelalte etnii. Puterea comunistă, însă, a ales să forţeze dinamica demografică, iar prin valurile de migranţi care au început sa fie aduse în Banat după anul 1950 a schimbat un echilibru al zonei, inclusiv din punct de vedere etnic”, explică Alin Gavreliuc.

image

Alin gavreliuc, decanul Facultăţii de Sociologie şi Pshilogie a Universităţii de Vest

Bănăţenii zic despre ei că-s gospodari, ambiţioşi, strângători şi toleranţi


Bănăţeanul zice despre sine că-i gospodar, ambiţios şi strângător, cu cămările pline, că nu s-a mulţumit cu puţin, că a învăţat multe de la nemţi şi de la unguri şi că a fost mai înstărit ca alţii. Este bine ştiu că în Banat s-a trăit bine şi în timpul lui Ceauşescu. Ca atare, bănăţeanul e fălos, iar cea mai cunoscută sintagmă prin care exprimă asta este: “Banatu-i fruncea!".


Bănăţenii au şi justificări. În sute de ani în Banat au avut loc sure de premiere pentru Imperiul Austr-Ungar, pentru România, dar şi unele europene. 


Bănăţeanul e un tip cu un simţ al proprietăţii foarte dezvoltat. Are un complex de frustrare faţă de alte zone, fiind dispus tot timpul la frondă. Ca atare, timişenii sunt nemulţumit că majoritatea contribuţiilor strânse din economia avansată a judeţului se duc la statul centralizat. De primit, primesc înapoi doar o mică cotă. Niciodată nu a fost o zonă în care Guvernul să investească, iar avansul luat se datorează exclusiv atragerii marilor investitori.


Atunci când îi spui că prea se dă mare şi tare, bănăţeanul îţi aduce, însă, argumente care să probeze că, de fapt, mândria lui e întemeiată. 


 “Dacă e să construieşti un aşa-zis portret al bănăţeanului la nivel de valori, atitudini, comportamente sociale, nu poţi să nu spui că aici identifici un spirit antreprenorial mai angajat, un spirit civic mai pronunţat, adică oamenii înghit mai greu nedreptatea, inechitatea, nu se lasă minţiţi atât de mult, un nivel de informare publică mai ridicat, adică oamenii citesc mai mult ziarele, sunt mai informaţi asupra tot ce înseamnă administraţie public”, mai spus psihologul Alin Gavriliuc.


 “Bănăţeanul e un domn, bănăţeanul însuşi are sentimentul că aparţine unui alt teritoriu, unui teritoriu ales, că numai acolo s-au iubit şi s-au înţeles minorităţile conlocuitoare, că au contribuit cu toţii la o cultură mult superioară a tot ceea ce se întâmplă în România de azi. Bănăţenii au reuşit să impună acest stereotip pozitiv, această autopercepţie”, a spus Ioana Popescu, etnolog. 

“Nu suntem zgârciţi, e o percepţie greşită”


Reprezentanţii celorlalte regiuni spun despre bănăţeni că sunt zgârciţi.  “Aceasta se trage din vremea dominaţiei habsburgice când se impuneau diverse dări şi când bănăţeanul era cu taxele la zi. Românii din Banat s-au confruntat de-a lungul istoriei cu multe neplăceri, motiv pentru care la început sunt rezervaţi în relaţia cu un necunoscut şi aşteaptă să-i vadă acestuia caracterul pentru a decide, ulterior, dacă îi acordă atenţie, dacă acceptă să vorbească cu el şi abia apoi dacă pot avea încredere. Un bănăţean acceptă mult mai uşor în preajma sa un ungur, sârb sau neamţ, decât un mitic, oltean sau moldovean”, a spus şi istoricul Ioan Haţegan.
 

O opinie interesantă are şi primarul Carasebeşului, Marcel Vela. “Nu suntem zgârciţi, e o percepţie greşită. Cred că vine de la oltenii care s-au stabilit în Banat până în 1989, pentru că Banatul a fost Germania României. Oltenii care au emigrat aici nu au putut să ajungă din urmă bănăţenii decât economisind foarte multe, de aici percepţia că e zgârcenie în Banat. Ne-au stricat ei un pic imaginea. Noi am fost aici la răscruce de vânturi”, a spus Marcel Vela. 

Harta Banatului


 

Moldovenii şi oltenii nu sunt văzuţi cu ochi buni


În Banat e bine văzut ardeleanul, considerat văr bun al bănăţeanului. La polul opus, sunt moldovenii, oltenii şi "miticii". Moldovenii au venit în ultima parte a regimului Ceauşescu şi au dobândit o faimă proastă printre bănăţeni.


“Prin anii '70, în Calea Lipovei erau câteva cămine de nefamilişti, cu muncitori constructori care se calificau la locurile de muncă şi veniseră cu nevestele lor, foarte multe dintre ele lucrau ca şoferiţe pe troleibuz şi nu aveau o reputaţie bună, pentru că beau foarte mult, cot la cot cu bărbaţii”, a povestit Liviu Ţeghiu, profesor universitar la Facultatea de Litere din Timişoara.

Bănăţenii au numit acceleratul Iaşi – Timişoara “trenul foamei”, pentru că transporta spre „Banatul făgăduinţei” mii de persoane sărace din Moldova. Se numeşte aşa din anii '40 când, mii de oameni îşi părăseau satele din Moldova pentru zone mai bogate din centrul şi vestul ţării. În acea perioadă trenul era aşa de aglomerat încât oamenii călătoreau inclusiv pe vagoane. Atunci când apărea vreun fir pe deasupra, cel din faţă striga: „sârmăăă”, iar ceilalţi se puneau pe burtă. Expresia a rămas celebră şi este folosită ironic şi în zilele noastre.


De notorietate este şi faptul că mulţi dintre cei veniţi din Moldova s-au mutat în frumoasele case lăsate libere de către şvabii emigraţi în Germania. Sunt celebre poveştile cu cei care au scos parchetul şi podelele pentru a le folosi ca lemne de foc.  În Timişoara s-a vorbit de "viniturile" care s-au mutat cu purceii şi orătănii în apartamente de bloc.


În plus, bănăţenii identifică partea de nord-est a României ca fiind zona în care se generează cele mai multe conflicte. Specialiştii explică percepţia bănăţenilor, din acest punct de vedere, prin faptul că Moldova este capul cronicilor negre, în majoritatea jurnalelor de ştiri.

“Există o imagine cât se poate de nefavorabilă a acestei zone, dar nu trebuie să uităm un lucru: sărăcia generează violenţă, şi nu doar fizică. E o zonă defavorizată, săracă. Noi punem în balanţă imaginea din textele lui Sadoveanu, cu oraşe prăfuite, îmbătrânite, cu realitatea. Sunt extrem de compatibile cele două imagini”, a mai spus Liviu Ţeghiu, pentru Adevărul.


“Meciuri” cu oltenii

Până în 1989, olteanul a reprezentat ţinta favorită a bănăţeanului. “În Banat, sunt multe bancuri cu olteni. Ei au venit masiv în Banat, în cursul istoriei, din anul 1200”, explică profesorul Ion Boldureanu. 
 

Băştinaşii nu-i privesc nici acum cu ochi buni pe "sudişti". Sunt luaţi în colimator cei cu maşini cu numerele de înmatriculare din judeţe Mehedinţi, Gorj sau Olt, care circulă prin Timişoara, atunci când nu respectă regulile de circulaţie, ori cele de parcare. Devin ţinte ale ironiilor pe diferite forumuri ale siteurilor de ştiri locale.
 

Nemulţumirile cresc atunci când presa locală relatează despre diferite acte antisociale comise unor locuitori veniţi din zona de sud a României. Statisticile oficiale arată că în Timiş majoritatea infracţiunilor cu violenţă săvârşite aparţin unor persoane originare din afara judeţului, preponderent din Moldova şi Oltenia. 


Problema ţine de numărul şi de perioada de timp în care vine lume din altă parte a ţării, dar mai ales de capacitatea lor de a se adapta la nişte norme de civilizaţie care sunt împământenite aici şi de a rezona cu cultura locului. Dacă ei nu reuşesc să se adapteze la normele astea, atunci apar reacţii potrivnice, altfel nu. Ca principiu, nu cred că are nimeni nimic cu cei veniţi din alte zone. Nu cred că va exista vreodată paşaport de Banat, decât aşa ca o idee, ca un concept. La modul propriu nu cred şi nici nu e cazul. La fel cum nu cred că se va ajunge la situatţii mai grave legate de aceste probleme”, a spus Bogdan Herzog, preşedintele Ligii Bănăţene, într-un articol publicat în Opinia Timişoarei.

Banat

Mesaj scris pe un zid din Timişoara FOTO Opinia Timişoarei

Bănăţenii sunt numulţumiţi că în regimul comunist, au fost aduşi mulţi olteni pe posturi cheie în fabrici. De aici şi zicala că „tot olteanul vrea să fie şef”.


Potrivit decanului Facultatii de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, oltenii sunt categoria cea mai desconsiderată în Banat. 


„În valurile de migranţi au existat, pe lânga cei doar transmutaţi aici, numeroase persoane puse pur şi simplu în funcţii de decizie, fără să aibă acelaşi set de valori sau atitudini specifice locului, acelaşi angajament comunitar, aceeaşi deschidere antreprenorială şi interetnică. Astfel au apărut, inevitabil, tensiunile şi problemele. Nu întâmplător, cea mai puternic respinsă identitate regională în Banat este a oltenilor. Şi moldovenii, care sunt mai indepărtaţi de regiunea vestica, au parte de o respingere, dar mai potolită, pentru că din punct de vedere instituţional, mai ales în anii 60, au fost aduşi în poziţii de decizie mai mult oameni din sudul ţării. S-a creat atunci aceasta percepţie publică foarte negativă la adresa unei întregi categorii. Cea mai cunoscută manifestare a tensiunii acumulate sunt, probabil, bancurile deloc favorabile despre olteni”, a precizat Alin Gavreliuc, citat de Opinia Timişoarei (2 aprilie, 2013).


Nu le plac nici “miticii”


Istoricul Ioan Haţegan explică: "Un mitic impresionează neplăcut un bănăţean prin debitul verbal, prin tonul cu care vorbeşte, ridicat, arţăgos, prin spiritul de gâlceavă, aprinderea rapidă, lucruri care-l fac pe bănăţean să se uite ciudat".


“Când spune <mitici> , bănăţeanul se referă, în primul rând, la ceea ce înseamnă centru, centrul simbolic care e asociat Bucureştiului, dar care contaminează întregul Regat, lumea de dincolo de Carpaţi, care ţine de turcisme, fanariotisme. Subiectul e unul foarte serios şi pleacă de la o realitate. Şi anume că, într-adevăr, Bucureştiul, simbolic centrul, se raportează inechitabil la provincie”, a mai comentat Alin Gavreliuc.

Bănăţenii şi-au manifestat sentimenmtele ostile faţă de Bucureşti la meciurile de fotbal ale echipei Poli Timişoara. Meciurile cu Dinamo şi Steaua deveneau veritabile “războaie”.


Zece, zece, zece vă vom da/Dracu, dracu, dracu să vă ia/Gunoaie de mitici, gunoaie de mitici/Să nu vă mai prindem pe-aici” sau “Ale, ola! Graniţa la Orşova!” (video jos: de la minutul 2.30) au fost scandări celebre pe arena “Dan Păltinişanu”.


 “Bunul simţ bănăţean trebuie conservat”


Bănăţeanul acceptă diversitatea, este adeptul sincerităţii, profesionalismului, modestiei, curajului şi are bun simţ. Este cumpătat şi îşi îndeplineşte obligaţiile. 


„Înainte de 1989 era mai interesant şi mai civilizat oraşul. Lumea era mai primitoare, mai deschisă, mai comunicativă. Nu am nimic cu moldovenii, cu oltenii sau italienii, dar se simte că spiritul bănăţean nu mai e ce a fost cândva. Cei care vin îşi aduc năravurile, în loc să se plieze pe ce înseamnă spiritul timişorean. Unii de aici au o problemă cu bucureştenii. Dar vă spun că dacă bucureştenii sunt mitici, timişorenii sunt costici”, a declarat actorul Florin Călinescu, într-un interviu pentru Adevărul. 


„Nu mai sunt bănăţenii ăia de altădată. Pe vremuri vorbeam pe stradă germană, sârbeşte şi ungureşte, acum mi se răspunde moldoveneşte sau olteneşte. Au plecat olteni la coasă şi s-au oprit aici în Banat. Ne-au năpădit. Problema este ce vom face noi bănăţenii. Bunul simţ bănăţean trebuie conservat. Am avut şi am şi acuma prieteni unguri şi nemţi. Eu am venit aici în 1974 la Timişoara. Am mai prins acele vremuri frumoase, am fost martor. Era un oraş civilizat. După aceea, a venit puhoiul de moldoveni şi de olteni... Asta înseamnă să plece lumea bună şi să vină lumea rea. Energiile pozitive au fost înlocuite cu energii negative. Era mai curată şi mai civilizată. Se ofereau locurile în tramvai bătrânilor, femeilor, nu se scuipa pe stradă, nu se mâncau seminţe, nu se înjura”, a declarat caricaturistul Ştefan Popa Popa’s.

image

“Eu merg foarte mult prin ţară şi vă spun că mi-e greu să mai discut cu cineva care este de dincolo de Munţii Carpaţi. Nu sunt secesionist. Dar ei nu au nimic în cap, sunt oameni primitivi”, a adăugat Popa’s. 

Politică şi anticomunismul
 

Timişoara a fost mereu un oraş anti-comunist şi un oraş de dreapta. Nu degeaba aici a început Revoluţia din decembrie 1989. La fel a rămas şi după 1990.
 

 „Este evident că Banatul a votat cu dreapta şi asta nu doar din cauza faptului că există o afinitate către valorile de dreapta, ci pentru că Banatul s-au poziţionat, încă din 1990, împotriva partidului lui Ion Iliescu. Oricum s-a schimbat, PSD-ul este privit ca un partid nereformat. Timişorenii nu au ieşit în stradă niciodată degeaba, ci când au simţit că valorile în care cred le sunt atacate”, spune Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara. 

Sociologul Alin Gavreliuc susţine că sunt câteva lucruri esenţiale care fac ca Banatul să fie diferite de restul ţării, inclusiv în privinţa apărării drepturilor în stradă. 

„Atitudinea civică dezvoltată, modelele occidentale fac ca Banatul să fie diferit de restul ţării. Indicatorii pe care îi avem în Banat, în general, dar în Timiş, în special, ne arată un contractualism, adică respectarea cuvântului dat. Aici, există un angajament civic şi comunitar, prin numărul mare de ONG-uri şi calitatea lor, cu implicarea populaţie în decizia publică la nivel de Consiliu Local. Există consultări ale organizaţiilor civice, sunt consilii consultative de cartiere. Aşa ceva este de neînchipuit la Botoşani, Vaslui sau Băieleşti. Există exigenţă civică, o monitorizare foarte atentă a aleşilor”, a mai declarat Alin Gavreliuc.

Proclamaţia de la Timişoara

În 1990, timişorenii care considerau că Revoluţia nu şi-a atins scopul au alcătuit Proclamaţia de la Timişoara, un document care cuprinde 13 puncte, care au fost citite din balconul Operei, pe 12 martie 1990, la o zi după ce în piaţa Victoriei au reînceput mitingurile.

Cele mai cunoscute cerinţe erau la punctul 8 şi 11. Prima cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcţii publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcţia de preşedinte. Această interdicţie se numeşte lustraţie.

image

Al doilea se referea la descentralizare. Acesta din urmă l-a făcut pe Ion Iliescu să spună că se doreşte ruperea Banatului de România. 

Acuzele de separatism lansate la adresa bănăţenilor sau a ardelenilor dinspre vechiul regat nu sunt noi, dacă ne uităm înapoi în istorie vom vedea că ele au fost arma folosită impotriva oricarei forme de nemulţumire referitoare la modul în care sistemul centralist administrează România. Arborarea unor simboluri locale nu reprezintă niciun atac la integritatea unui stat nicăieri în lumea civilizată, ba dimpotrivă. În ţări ca Anglia sau Germania orice formă de comunitate are un blazon, o stemă, un steag pe care îl arborează cu mândrie, fără ca cineva să-i acuze că vor să destrame ţara”, a declarat Cristian Colojoară, membru în organizaţia Liga Bănăţeană.
 


Citiţi şi:

De ce este Banatul fruncea: moştenirea austro-ungară. „Deşi aflat la margine de imperiu, era un Pământ al Făgăduinţei, o mică Americă, ba chiar un Eldorado”

Topul bancurilor cu bănăţenii care fac mişto de vecinii olteni: „Ce îşi doresc copiii olteni să ajungă atunci când vor creşte mari? Răspunsul: Timişoreni!”
 

Uniţi, salvăm? Ardealul şi Banatul luptă singure pentru democraţia din România. Inerţie în restul ţării

Timişoara, niciodată "roşie" la vot după Revoluţia din '89: "Curentul anti-comunist a fost mereu extrem de puternic"


De ce se spune „Tăt Banatu-i fruncea”? Cum se conjugă bănăţeneşte verbul a fi: „Io mi-s / tu ieşci/ iel îi / noi ni-s / voi vi-s/ iei îs”

Proclamaţia de la Timişoara şi teama de secesiune: “Maşinile cu număr de Timiş erau atacate cu pietre”

Primarii vizionari ai Timişoarei. Oamenii care au pus oraşul pe harta Europei Occidentale
 

Brandurile Timişoarei: moştenirea multiculturală, premierele şi inovaţiile tehnologice, revoluţia şi parcurile

FOTO VIDEO Minunata Timişoara - Toate secretele clădirilor-monument şi poveştile uluitoare ale unei cetăţi imperiale

 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite