Durerea de nedescris a mamei care îşi caută de 17 ani fiul dispărut fără urmă: „Îmi arde inima de dor după el“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioana Gheorghe îşi caută de
Ioana Gheorghe îşi caută de

O familie din Timiş îşi caută cu disperare fiul plecat de acasă în 1999, când avea doar 24 de ani. Laurenţiu Vasile Gheorghe şi-a sunat părinţii după ce a ajuns în Turcia, dar a închis telefonul brusc. De atunci părinţii nu mai ştiu nimic de el. Mama tânărului a făcut toate demersurile posibile pentru a da de urma fiului, dar eforturile au fost zadarnice.

Cuvinetele sunt insuficiente pentru a descrie durerea familiei Gheorghe, care îl caută de 17 ani pe singurul ei copil, Laurenţiu. Plecat de acasă la vârsta de 24 de ani pentru a se duce să lucreze în Grecia, Laurenţiu a ajuns, de fapt, în Turcia. De acolo i-a sunat pe părinţi, dar discuţia a fost întreruptă brusc de tânăr, iar de atunci părinţii nu mai ştiu nimic de Laurenţiu.

Tulburătoarea poveste a familiei Gheorghe începe încă din perioada adolescenţei lui Laurenţiu. Descris de mama sa ca un băiat foarte isteţ, dar inconsecvent, sensibil, generos, foarte loial în relaţiile cu prietenii lui, cu mult bun simţ, dar de o naivitate ieşită din comun şi foarte uşor influenţabil, Laurenţiu şi-a dorit încă din adolescenţă să plece din ţară.  „Tot ce îi spuneau prietenii lua de bună. Ce îi spuneam noi, nu era bun. Era mereu nemulţumit de el”, povesteşte Ioana Gheorghe, care se învinovăţeşte acum pentru că încercat tot timpul să îl ţină aproape şi să îl ocrotească.

Pasionat de aventură încă din liceu

Ioana Gheorghe povesteşte că încă din liceu Laurenţiu voia să plece din ţară. Prima tentativă a avut-o în clasa a X-a, când a fugit din ţară împreună cu un prieten. Cei doi tineri au fost prinşi la graniţa dintre Ungaria şi Austria şi retrimişi în ţară. După terminarea liceului, tânărul a plecat în Armată, iar după satisfacerea cadrului militar a avut noi tentative de a pleca din ţară. Într-una din tentative a fost prins la graniţa dintre Austria şi Germania, iar apoi în zona Trieste (Italia). De fiecare dată a fost repatriat. Ioana Gheorghe mai povesteşte că fiul său era pasionat de lectură, iar la un moment dat era fascinat de „Changi”, un roman de James Clavell. Autorul povesteşt în cartea cu titlul original „King Rat”, experienţele trăite după ce a fost capturat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi dus într-un lagăr de prizonieri. „Tot timpul era cu cartea asta. Nici la masă nu o lăsa”, povesteşte mama, care a mai spus că Laurenţiu i-a spus chiar bunicului său că vrea să se înroleze în Legiunea Străină din Franţa.

Laurentiu Vasile Gheorghe FOTO Arhiva personala

Plecat în Grecia, ajuns în Turcia

Ioana Gheorghe povesteşte că părinţii l-au rugat pe tânăr să urmeze o facultate, iar acesta s-a dus la Bucureşti pentru a lua cursuri de actorie de la un profesor de Teatru, dar a abandonat şi acest proiect, tot pentru a pleca din ţară să facă bani. Ulterior, Laurenţiu şi-a găsit şi o iubită care a avut o influenţă pozitivă asupra sa, iar tânărul nu a mai avut gânduri de plecare din ţară. După aproximativ doi ani de relaţie, cei doi tineri s-au despărţit, iar Laurenţiu a revenit la ideile sale de plecare din ţară. Văzând că nu au încotro, părinţii au vorbit cu o cunoştinţă care lucra în Grecia să îl ia acolo. Plecarea în Grecia urma să aibă loc pe 17 martie 1999. Părinţii i-au dat fiului lor de 24 de ani bani de buzunar şi i-au spus să se întoarcă acasă dacă nu îi place şi nu îi merge bine. Mama îşi aminteşte şi acum momentul în care Laurenţiu a ieşit pe uşa casei. „Am vrut să îl duc până la gară, dar ploua şi nu m-a lăsat să merg. L-am îmbrăţişat, m-am uitat de pe geam după el, apoi am fugit şi la geamul de la baie să îl văd şi de acolo”, povesteşte Ioana Gheorghe.

La scurt timp, familia Gheorghe a primit un telefon de la bărbatul cu care Laurenţi trebuia să plece în Grecia. „Ne-a sunat şi ne-a spus că Laurenţiu nu a ajuns la gară”, povesteşte femeia. De la o prietenă a tânărului, Ioana Gheorghe a aflat că Laurenţiu plecase, de fapt, de la Lugoj, la Timişoara pentru a pleca în Turcia. Era pe 17 martie 1999. Patru zile mai târziu, Laurenţiu îşi suna familia din Istanbul. Şi-a rugat mama să facă rost de adresa unei familii de lugojeni despre care ştia că lucrează în Turcia, la 1.000 de km distanţă. După ce i-a dat adresa familiei respective, Ioana Gheorghe a avut ultima discuţie cu fiul său.

„I-am zis: ‹‹Dacă nu ai bani, caută un TIR şi întoarce-te acasă şi când ajungi aici îi plătim noi››. Când îi spuneam toate astea, auzeam că vobeşte cu cineva româneşte. Mi-a spus că e un grup de tineri români care vin în ţară. I-am spus să vină cu ei acasă şi atât i-am mai spus: ‹‹Măi, Laurenţiu, cum ai putut să mă dezamăgeşti aşa? Ce cauţi tu în Turcia? Cum ne-am înţeles noi? De ce m-ai făcut să îmi pierd încrederea în tine şi de data asta?››. Pur şi simplu am auzit cum mi-a închis telefonul şi din acel moment eu nu mai ştiu nimic de el”, povesteşte mama îndurerată.

Căutări disperate ale mamei

Au urmat ani grei în care părinţii disperaţi să îşi găsească copilul au făcut tot ce este omeneşte posibil pentru a da de urma lui. Ioana Gheorghe a făcut adrese la Poliţie, Parchet, Ambasade, Ministerul Afacerilor Externe, Guvern şi Preşedinţie. „Autorităţile nu au făcut aproape nimic. Doar mi-au răspuns la petiţiile mele. Nu le-a păsat. Nu le pasă de oamenii necăjiţi. Văd tineri atât de deştepţi (n.r. referindu-se la poliţişti) şi mă întreb de ce tinerii aceştia atât de deştepţi nu se apleacă spre oamenii de rând? E o durere pe care eu nu pot să o exprim în cuvinte”, a mai declarat Ioana Gheorghe.

Femeia a povestit că în primii doi ani după plecarea lui Laurenţi, familia Gheorghe primea pe telefonul fix apeluri, dar la celălalt capăt al firului nu răspundea nimeni.  „Nu vorbea nimic. Auzeam doar respiraţia”, mai povesteşte Ioana Gheorghe. Femeia a ajuns atât de disperată să îşi găsească fiul încât, la suspendarea lui Traian Băsescu, s-a dus la garajul în care fostul preşedinte avea sediul de campanie pentru a-i prezenta cazul. Nu a ajuns la Băsescu, dar i-a înmânant un memoriu unuia dintre consilieri. Rezultatul a fost zero. După o emisiune de la TVR în care a văzut că poliţiştii din Bihor pot face simulări cu imaginea îmbătrânită a unei persoane, Ioana Gheorghe le-a scris poliţiştilor din Bihor. „Au fost foarte drăguţi şi mi-au dat răspunsul la care au ataşat şi fotografiile”, spune femeia.



Simulare cu modul în care ar putea arăta Laurenţiu acum, cu barbă şi mustaţă sau fără barbă şi mustaţă FOTO Arhiva personală

În 2014, speranţele familiei Gheorghe au reînviat. Un nepot al tatălui lui Laurenţiu l-a sunat pe bărbat la 12.00 noaptea şi i-a spus că l-a văzut pe Laurenţiu în apropiere de Reşiţa. Ulterior s-a dovedit că a fost doar un vis al celui care a alertat familia Gheorghe. În acelaşi an 2014, s-a mai întâmplat, însă, ceva. Pe telefonul mobil, familia Gheorghe a văzut un apel nepreluat de la un număr din Norvegia. A sunat înapoi, a răspuns o voce de bărbat în limba română, iar apoi a spus că nu ştie română şi vorbea în engleză. „După timbrul vocii, eu am zis că el este”, a spus mama, care se agaţă de orice pentru a-şi găsi fiul.

Pentru a da de urma lui Laurenţiu, Ioana Gheorghe a învăţat la 62 de ani să folosească şi Facebook-ul, unde face apel pentru a fi ajutată să îşi găsească băiatul. Cazul unei familii din Lugoj, al cărei băiat a plecat în urmă cu 12 ani în Serbia, iar la începutul acestui an a sunat acasă, din Canada, i-a dat noi speranţe Ioanei Gheorghe. „Nici nu am crezut că pot supravieţui fără să îl văd pe Laurenţiu 17 ani. Îmi este un dor nespus de Laurenţiu. Îmi arde inima de dor după el”, spune Ioana Gheorghe, care speră că Laurenţiu este încă viaţă. „Cea mai mare teamă pentru mine este să nu mor şi să nu ştiu nimic de el. Chiar dacă e mort Laurenţiu, vreau să ştiu ce s-a întâmplat că nu a murit ca un fir de iarbă călcat de cineva. Eu sper că trăieşte. Indiferent ce a făcut”, a spus mama îndurerată. 

Femeia a mărturisit, cu lacrimi în ochi, că atunci când e la sat, acolo unde a crescut şi Laurenţi şi aude o maşină pe stradă tresare şi se duce la geam şi spune: „Gata, vine Laurenţiu”. Cei care pot oferi informaţii despre Laurenţiu sau vor să o încurajeze, o pot contacta pe mama acestuia la numărul de telefon 0724.108.633 sau pe Facebook, pe profilul Gheorghe Ioana. Prin intermediul „Adevărul”, mama tânărului dispărut în urmă cu 17 ani i-a transmis şi un mesaj fiului despre care crede că e încă în viaţă. 



Laurentiu Gheorghe simulare FOTO Familie
Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite