FOTO VIDEO Maşina torţionarului Alexandru Drăghici, fostul şef al Securităţii de pe vremea lui Dej, duce mirii la altar
0Buickul lui Alexandru Drăghici, fostul şef al Securităţii Statului de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, a ajuns în posesia unui arhitect, care o închiriază pentru nunţi.
În urmă cu aproape 60 de ani, când Buickul Roadmaster, negru, circula pe stăzile din România, oamenii se îngrozeau. Maşina americană, unică pe atunci în România, aparţinea fostului ministru de Interne şi şef al Securităţii, Alexandru Drăghici, cel care, în regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, a încurajat tortura deţinuţilor politici şi condamnările la moarte.
În 2013, fosta maşină a lui Drăghici circulă prin Timişoara, dar nu mai sperie pe nimeni. Fiorosul Buick negru s-a transformat într-un maşină adorabilă, roz-bonbon, care aminteşte mai de grabă de epoca Elvis.
„A fost o întâmplare că am dat de această maşină. În 2007, am văzut maşina în garajul unui prieten, colecţionar de maşini de epocă. Mi-a spus că are urgent nevoie de 2.000 de euro, iar dacă am aceşti bani mi-o vind. Maşina fusese cumpărată de la fostul şofer al lui Alexandru Drăghici”, îşi începe povestea arhitectul Valentin Luca, proprietarul Buickului.
Bănăţeanul a adus Buickul la Timişoara, însă au urmat câţiva ani de muncă de restaurare.
Buickul Roadmaster este unicat şi a fost făcut la comandă, la o fabrică a celor de la General Motors, din Anvers (Belgia), în anul 1956.
„Buick-uri aveau miniştri de rangul doi. Personalităţile de rang întâi, cum erau Dej, sau mai târziu Ceauşescu, aveau Cadillac-uri. România a comandat trei Buickuri aproape identice. Două erau pentru sosiile lui Alexandru Drăghici. Geamurile din spate sunt anti-glonţ“, explică Valentin Luca.
Buickul avea iniţial un motor de 5.4000 cmc, în V8. Este o maşină cu şase locuri şi cântăreşte 2,7 tone. Un veritabil “tanc”, care din fabricaţie nu avea centuri de siguranţă. Însă nici nu avea nevoie, la cât e de robustă.
“În anii ‘60, din cauza lipsei de piese şi datorită consumului uriaş, de 35-40 de litri la sută, s-a hotărât schimbarea motorului. S-a lucrat la atelierele Porumbacu din Bucureşti, care aparţineau Securităţii. Singurul motor românesc la aceea vreme era IMS-ul”, a mai declarat Valentin Luca.
Un automobil cu istorie
Preţul de catalog al unui asemenea vehicul depăşeşte 40.000 de euro. Pe lângă Alexandru Drăghici, cu această maşină s-au mai plimbat Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceauşescu, Leonid Brejnev şi Nichita Hrusciov.
„Valoarea maşini este inestimabilă pentru că are o istorie în spate, nu neapărat din punct de vedere fizic. Cu bune, cu rele, este vorba de trecutul nostru. Este un simbol, care era sortit dezmembrării. Dacă nu o cumpăram eu, ajungea piese de schimb“, adaugă proprietarul maşinii.
Pentru restaurarea maşinii, Valentin Luca a mai scos din buzunar peste 10.000 de euro. Piesele de schimb au fost achiziţionate de pe E-bay sau de la diverşi colecţionari din America.
„Emblema maşinii am luat-o cu 90 de dolari, stopurile din spate cu 30 de dolari, oglinzile au costat tot 90 de dolari. I-am schimbat culoarea, să fie mai prietenoasă. Înainte arăta ca un dric“, mai spune Luca.
Buickul timişoreanului a fost vedetă în vieoclipul Nicolei "Dincolo de noapte e zi", când încă era neagră
Arhitectul, membru în Retro Mobil Club din Timişoara şi Clasic Car Club din Târgu Mureş, spune că nu a cumpărat maşina pentru expoziţii, ci pentru a se folosi de ea zi de zi.
„Prima dată când am ieşit cu ea pe stradă, unii au făcut accident pentru că se uitau după mine. Toată lumea face poze“, încheie Valentin Luca.
Buickul nu este doar un mijloc de transport, pentru proprietar, dar poate fi şi închiriat pentru nunţi sau diverse evenimente, cu toate că puţini dintre cei care aleg să meargă la nuntă cu această maşină ştiu cui a aparţinut. Închirierea include, ca şofer, şi proprietarul maşinii, care nu o lasă pe mâna nimănui.
Maşina poate fi închiriată pentru o oră cu 100 de euro, iar tarful pentru o zi întreagă este 500 de euro.
Cine a fost torţionarul Alexandru Drăghici
Alexandru Drăghici s-a născut pe 26 septembrie 1913, în comuna Tisău, judeţul Buzău. A lucrat ca muncitor feroviar, iar, în 1930, a intrat în Partidul Comunist. A participat, din 1931, la mişcările greviste ale muncitorilor ceferişti, fiind unul dintre conducătorii tinerilor comunişti. În 1935 a fost arestat şi condamnat la închisoare în acelaşi proces cu Ana Pauker. A fost închis la Jilava, Doftana, Caransebeş şi în lagărul de la Târgu Jiu.
Drăghici a ajuns deputat în Marea Adunare Naţională între 1946-1948, preşedinte al Marii Adunări Naţionale şi viceprim-ministru. Pe 28 mai 1952 a fost numit ministru de Interne. Drăghici a fost cunoscut ca unul dintre cei mai fioroşi torţionari.
După alegerea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al PCR, Drăghici a căzut în dizgraţie şi a fost înlăturat din toate funcţiile de partid şi de stat.
Măsurile represive împotriva lui s-au oprit aici şi nu a fost dat în judecată pentru fărădelegile comise. În 1969 a fost numit director al „IAS Buftea”, funcţie pe care a păstrat-o până în anul 1972, când a ieşit la pensie.
Foto: Wikipedia
Noua conducere a României, instaurată după revoluţia din 1989, a făcut paşi spre începerea cercetări penale împotriva lui, pentru crimele comise în trecut. Pentru a scăpa de anchetă Drăghici a fugit, în 1991, împreună cu soţia sa, Marta Cziko, în Ungaria, la fiica lor Alexandra, care emigrase deja de câţiva ani.
Fostul lider al Securităţii s-a stabilit la Budapesta. Autorităţile din România au cerut extrădarea lui, dar ungurii au respins solicitarea, pe motiv că faptele lui au fost prescrise din punctul de vedere al jurisprudenţei ungare.
Drăghici a decedat la Budapesta, la 12 decembrie 1993. În 1993, a fost inculpat şi condamnat în contumacie pentru o altă crimă: ordinul dat pentru asasinarea lui Ibrahim Sefit, un etnic turc născut la Ada Kaleh.
Se încarcă comentariile...
