Povestea unui faimos arhitect care a proiectat blocuri în „Epoca de Aur“. Continental - cea mai înaltă clădire din Timişoara socialistă FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă FOTO Ştefan Both
Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă FOTO Ştefan Both

Arhitectul Gheorghe Gîrleanu are 84 de ani şi a scris istorie în Timişoara. De numele său se leagă câteva clădiri impozante ale epocii comuniste, a sistematizat cartiere, a construit blocuri de locuit, a proiectat ştranduri şi biserici.

Oraşul Timişoara se mândreşte cu peste 14.000 de clădiri monument – cel mai mare număr de imobile istorice din România. Acestea au fost construite până în 1919, până la instaurarea administraţiei româneşti. Timişoara are însă şi numeroase clădiri emblematice construite în perioada interbelică şi postbelică. Dar capitala Banatului are şi construcţii iconice din era comunistă. Una dintre ele este, fără îndoială, hotelul Continental, dat în folosinţă în 1971. Era prima clădire turn din Timişoara. A fost şi a rămas cel mai mare complex hotelier din vestul României, o locaţie asociată cu luxul şi modernitatea.

Arhitectul Continentalului este Gheorghe Gîrleanu. Are 84 de ani şi locuieşte într-un bloc cu patru etaje, proiectat chiar de el, în cartierul Tipografilor. A lucrat la Institutul de Proiectări IPROTIM din Timişoara între anii 1959 şi 1995, când a ieşit la pensie.

În ultimul sfert de secol a preferat să stea mai mult în umbră, nu a fost niciodată o prezenţă prin ziare şi la televiziune. 

Gheorghe Gîrleanu s-a născut în 1933, în Republica Moldova, la Teleneşti, în judeţul Orhei. S-a mutat cu părinţii în România, mai întâi la Iaşi, iar apoi la Timişoara, unde a făcut liceul C.D. Loga. În anul 1952 a plecat la Bucureşti, la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”.  

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă

„Pasiunea mea din copilărie era desenul aşa că iniţial vroiam să mă duc la Arte. După ce am terminat liceul <Loga>, am fost convins să mă duc la Arhitectură, o facultate considerată mai serioasă. La Institutul de Arhitectură de la Bucureşti ajungeau cei mai buni studenţi din ţară. Am intrat din prima. După facultate, am cerut să fiu repartizat la Timişoara”, începe să povestească Gîrleanu.
 

A lucrat la construcţia blocurilor socialiste din Piaţa Victoriei

Imediat după terminarea facultăţii a revenit la Timişoara. La începutul anilor ’60 a realizat proiecte pentru blocuri de locuinţe în Timişoara, în echipe de proiectare. Era o perioadă în care România a urmat încă cu sfinţenie stilul sovietic. Arhitecţii nu aveau prea multă mână liberă, pentru că ministerul impunea un control ferm şi un regim de austeritate, cu bugete mici.

Gîrleanu a fost alături de arhitectul Aurel Sârbu (cel care a proiectat stadionul „Dan Păltinişanu” fostul „1Mai” din Timişoara), la proiectarea blocurilor cu opt etaje din Piaţa Victoriei. 

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă

Unul dintre blocurile comuniste din centrul Timişoarei
 

Multă lume a criticat apariţia acestor construcţii, care nu aveau nimic în comun cu frumoasele palate aflate în centrul oraşului.

„Partea bună este că în Timişoara, la începutul profesiei mele, în anii ‘50, nu s-au demolat clădiri vechi. S-a preferat să se facă doar plombări, acolo unde nu existau clădiri. Aşa s-a ajuns şi la cele două blocuri, care au completat esplanada din centru. Aceste lucrări din zona centrală a oraşului erau aprobate de Bucureşti. Cred că aveam 25 de ani şi am fost luat sub aripă de arhitectul Aurel Sârbu. Am stat o săptămână la Bucureşti, unde am prezentat şapte schiţe, şapte variante. A trebuit să ne încadrăm ca volumetrie, dar nu vroiam să fim aşa de rupţi de arhitectura care exista. Am folosit tot felul de elemente. Ne-am inspirat din arhitectura italiană, unde apăreau construcţii noi, de acest gen. Cu toate că aveam un salar mizerabil, eram abonaţi la 12 reviste de arhitectură din străinătate. Din păcate, directorul căruia i-am prezentat proiectele nu era arhitect, chiar dacă era mare şef. Zicea că în Piaţa Romană din Bucureşti s-au făcut nişte blocuri, care se aseamană cu proiectele noastre. Ne-a pus să facem o faţadă în stilul cerut de el. Nu a ieşit cum am vrut noi”, a spus Gîrleanu.
 

Proiecte Gheorghe Gîrleanu


Blocurile "plombe" din Piaţa Victoriei
 

Arhitectul a lucrat şi la realizarea blocurilor de locuinţe de pe bulevardul C.D. Loga, la fel şi la blocurile turn din Piaţa Piatra Craiului, cu arhitectul Ion Izvenaru. A fost şi în echipa lui Hans Fackelmann, pentru construcţia noului campus al Universităţii de Vest. 

„Şeful de proiect era considerat autorul. Aşa că Universitatea de Vest poartă semnătura lui Fackelmann. Dar acesta avea alţi câţiva colegi, am fost şase arhitecţi”, a adăugat arhitectul.

După experienţa de colaborator, i s-au încredinţat lucrări în calitate de şef de proiect şi autor. Următorul său proiect era blocul turn, de lângă Hotel Central, de pe strada Lenau.

Hotel Continental – o adevărată mândrie a comuniştilor

La sfârşitul anilor ’60, Partidul comunist a cerut să se construiască o serie de spaţii de comerţ, hoteluri, case de cultură, case de cultură, stadioane şi săli de sport în marile oraşe. Institutele de proiectare au primit permisiunea să realizeze planuri mai sofisticate şi mai valoroase din punct de vedere estetic.
 

S-au găsit bani pentru ele. A fost perioada în care la Timişoara s-au făcut magazinul Bega, hotelurile Continental şi Timişoara, Casa Tineretului, Casa de Modă „Modex”, sala Olimpia şi altele.
 

Gheorghe Gîrleanu a fost însărcinat să gândească proiectul pentru hotelul Continental.

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă

Hotel Continental în anii '70
 

„Înainte de Continental, am lucrat la amenajarea unui hotel la Lugoj. Hotelurile făceau parte dintr-o tematică pe care Ministerul Turismului a dat-o şi altor localităţi. Am avut mână liberă să fac o clădire impunătoare. Totuşi, trebuia să fie un hotel cu 300 de camere. Pe lângă camerele de cazare, recepţie, am făcut restaurant, braserie, două terase, piscină, barul de zi. Am luptat să se facă şi barul de noapte. Exista un salon de conferinţe. Era şi frizerie-coafură. Am vrut să fie un adevărat complex. Bucătăria încadrată în centru, să poată să deservească tot complexul. Era o rezolvare inedită. Totul era funcţional perfect. Pe vremea aia se folosea materiale prefabricate. Era o lucrare interesantă din punct de vedere al aspectului. Era cea mai înaltă clădire din Timişoara. La început, câţiva ani, se putea merge pe terasă, pentru a vedea oraşul de sus. Se plătea un leu, doi, nu mai ştiu exact. Am făcut terasa să fie circulabilă. Dar s-a abandonat ideea cu vizitarea”, a mai declarat Gîrleanu, care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor pentru hotelul Continental. 

Gîrleanu

Construcţia este proiectată cu 14 nivele, dintre care 12 etaje de cazare. Sunt în total 169 de camere: 119 camere cu paturi duble, 16 camere comunicante , 30 de camere cu un pat şi două apartamente.

image

Hotel Continental astăzi
 

A trebuit să proiecteze un hotel de cinci stele tip Hilton


Arhitectul Gîrleanu este cel care a proiectat noul corp al hotelului Timişoara, o altă clădire impunătoare din centrul oraşului. Iniţial, proiectul arăta diferit. 

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă


„Trebuia să fac un hotel de lux, de cinci stele, tip Hilton. S-a găsit un teren pe bulevardul Pârvan, acolo unde acum este blocul BRD, construit de arhitectul Radu Radoslav. Acolo s-a găsit o sursă de apă termală şi trebuia să proiectez şi bază de tratament, lângă hotel. Banii erau tot mai puţini, pentru că s-au apucat de Casa Poporului. Aşa că s-a renunţat la acest proiect. Am ajuns cu proiectul în centrul oraşului, unde am extins hotelul existent şi am construit o clădire de nouă etaje, în locul unei cazarme, care a trebuit demolată”, a mai povestiti Gîrleanu. 


Hotel Timişoara astăzi

Proiecte Gheorghe Gîrleanu


Cartier de blocuri pe un câmp cu porumb

Epoca comunistă însemna şi creşterea populaţiei Timişoarei, prin mutarea muncitorilor aduşi din toată ţara. A apărut necesitatea unor noi cartiere. La început, blocurile mai avea ceva calitate. Gheorghe Gîrleanu a lucrat la sistematizarea zonei Tipografilor, unde era un câmp cu porumb.

„Este o zonă cu 400 de apartamente. Când am venit aici, era un câmp cu porumb. Erau două-trei case, care mai sunt şi azi, dar în rest, după calea ferată, era numai porumb. Pentru că era calea ferată, am decis ca în partea de nord să fie casa scării, băile, bucătăria, iar spaţiile de odihnă, dormitoarele să fie în partea de sud. S-au cerut locuinţe pentru militari. Eu am făcut şi complexul comercial din cartier. Pot să spun că locuiesc în cartierul pe care l-am proiectat. În 1965 încă nu se făcea economie de spaţiu, aşa că m-am gândit să existe distanţe mari între blocuri. Pomii pe care-i vedeţi acum sunt plantaţi acum 50 de ani. Sunt alei multe, e o plăcere să stai aici”, a afirmat Gîrleanu.

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă

„Nu era o minune de vilă, ci un bloc”

Blocul în care locuieşte şi astăzi Gîrleanu este proiectat de el. „Acest bloc s-a făcut mai târziu. Pe acest loc era o pubelă de gunoi. Când s-a pus problema să-mi dea şi mie un apartament, au venit cu propunerea să proiectez blocul, gratuit, ca apoi să-mi dea mie o repartiţie. Am fost în Franţa şi am văzut aceste tipuri de blocuri. Am folosit cărămidă aparentă la exterior. Era un bloc pentru personalităţi. Sub noi a locuit fostul primar al Timişoarei, Petru Moţ, mai sus de mine a stat directorul primului Auto Service din oraş, alături era un compozitor, lângă un dirijor. Nu era o minune de vilă, ci un bloc”, a mai povestit arhitectul Gîrleanu.  

Gîrleanu

Blocul turn de la Punctele Cardinale
 

Cel mai popular ştrand din Timişoara socialistă

Gheroghe Gîrleanu a proiectat şi Ştrandul „Tineretului”, de la Pădurea Verde, care a devenit cel mai popular ştrand din Timişoara socialistă. 

„În locul ştrandului era o groapă mare, se scotea pământ pentru cărămizi de argilă. Era un teren gol cu multe gropi. Am văzut că avem acest teren mare aici, ce ar fi să amenajăm ceva. A apărut ideea ca în aceste gropi se aducă apă din Bega, prin conducte, şi să facem un ştrand mare. În zonă curge şi pârâul Behela, care se varsă în Bega. Aşa că am gândit un sistem de recirculare a apei, din Bega ajungea în lac, iar de aici în Behela şi din nou în Bega. Să nu fie apă stătută în lac. S-a făcut o ridicare topo şi un studiu, alături de un profesor de la Hidrotehnică. Am găsit soluţia, am realizat o insulă, am pus trambuline, cabine, o zonă cu alimentaţie publică. Ideea era să fie ceva frumos. Pentru copii am făcut un bazin separat. Au fost antrenate intreprinderile din Timişoara, se făcea muncă voluntară, nici eu nu am fost plătit. Era o chestie naivă şi plină de avânt”, a explicat arhitectul. 

Gîrleanu

Ştrandul Tineretului
 

Aurel Gîrleanu a făcut şi proiectul de amenajare pentru cel mai mare ştrand din Reşiţa.

A propus un bar de noapte la subsolul Palace-ului

Gheorghe Gârleanu s-a ocupat şi de reamenajarea restaurantului Palace, din Piaţa Victoriei. „Palace a fost cândva un restaurant celebru, dar a decăzut. Pe jos era podea de lemn, pe care se dădea cu motorină, pentru întreţinere. S-a decis modernizarea lui, prin amenajarea unui restaurant şi a unei braserii. Am propus ca la subsol să se facă un bar de noapte, pentru că în Timişoara nu exista aşa ceva. Până la urmă, beneficiarul a refuzat, spunând că barurile de noapte nu caracterizează sistemul socialist. A trebuit să fiu foarte atent la amenajare. A devenit un loc select în Timişoara, frecventat de numeroase personalităţi. Tot restaurantul era cu marmură, avea o atmosferă occidentală. Ceauşescu a luat masa cu Tito la acest restaurant”, a declarat Gheorghe Gîrleanu.
 

A proiectat cartierele muncitoreşti Soarelui şi Steaua

În calitate de şef de proioect, Gheorghe Gîrleanu a realizat câteva dintre cartierele muncitoreşti din Timişoara. Mai întâi, în zona Paciurea a construit blocuri de locuinţe cu trei şi patru etaje, cu un număr de 320 de apartamente. Apoi a făcut blocuri în zona Calea Şagului (1.400 de apartamente), zona Soarelui (6.000 de apartamente), zona Pârvan (1.200 de apartamente) şi zona Steaua (3.200 de apartamente). 
 

„În zona Steaua am experimentat panourile solare pe blocuri. Nu a fost o reuşită, pentru că panourile erau utile doar vara. Au apărut construcţii de o calitate foarte joasă, pentru că aşa se cerea. Unele blocuri aveau grupuri sanitare comune, la capătul holului”, a mai spus Gîrleanu. 

Printre blocurile unicat se află cele din Piaţa Bălcescu, cele de la Punctele Cardinale şi din Piaţa Mărăşti. 

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă


Blocurile proiectate de Gîrleanu din Piaţa Mărăşti 
 

„Blocul turn în formă de cruce de la Punctele Cardinale este o realizare deosebită. Are parter plus zece etaje. Fiecare latură a crucii este un apartament. La mijloc sunt două lifturi. Sunt 44 de apartamente cu trei camere. Au şi un hol mare care poate fi o sufragerie... La fel de interesant este şi blocul din sensul giratoriu Mărăşti, cu parter, mezanin  - pentru spaţii comerciale, opt nivele şi terasă. Trebuia să fie un proiect impozant. Iniţial erau 210 apartamente, în blocul aflat în curbă, dar până la urmă am redus două nivele, devea mult prea dominant”, a afirmat Gheorghe Gîrleanu. 

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă

A proiectat biserici ortodoxe

Gheorghe Gîrleanu a proiectat încă din anul 1976 mai multe biserici. Îi aparţin proiectele bisericilor de la Luncani, Gelu, Cărpiniş, Peciu Nou, Deta şi Tomeşti. A proiectat şi extinderea mănăstirii Şag-Timişeni cât şi ansamblul mănăstiresc Izvorul lui Miron, lângă Româneşti. De asemenea, a proiectat extinderea sediului Mitropoliei Banatului din Timişoara. 

Proiecte realizate de Gheorghe Gîrleanu în epoca comunistă



Sursa fotografii: Eye in the Sky, Facebook/Hotel Continental, Facebook/Hotel Timişoara, albumul Timişoara socialistă şi arhivă personală Gheorghe Gîrleanu.

Citeşte şi:

FOTO Cum arăta Timişoara în perioada socialistă. Atmosfera anilor '60 - '80 în oraşul de pe Bega în fotografii rare

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite