Lohnul din Timişoara a produs echipamente de schi, costume pentru piloţii de Formula 1 şi haine pentru Jandarmeria din Franţa
0
Au existat numeroase firme, în special din Italia, care şi-au deschis la Timişoara ateliere folosind mâna de lucru mai puţin calificată locală, dar foarte ieftină pe plan international.
În anii '90, Timişoara a devenit raiul societăţilor comerciale din domeniul textil care lucrau în regim lohn. Oamenii de afaceri, cei mai mulţi din Italia, au profitat din plin de mâna de lucru din România. Ei aduceau materia primă, iar după prelucrare urma să fie exportată din nou, cu un profit substanţial.
Unul dintre primii timişorenii care au lucrat în regim lohn după Revoluţie a fost Iliuţă Truţ, care a avut inspiraţia să se reprofileze, trecând de la domeniul mecanicii la cel textil.
Înainte de 1989, a lucrat la Fabrica de Autoturisme din Timişoara şi a fost printre cei care au promovat lansarea «Lăstunului», ca şef de brigadă la întreprindere.
“Nu a fost simplu să trec de la mecanică şi să pun mâna pe ţesături şi să fac asortări de aţe, dar a început să-mi placă“, a declarat Truţ.
Şi-a deschis iniţial un atelier de confecţii în Timişoara, care a funcţionat în garderoba ştrandului Tineretului. „Firma aparţinea unui amic din Italia. Am produs echipamente de schi pentru Italia. Am lucrat pentru branduri cunoscute din domeniu precum Sare, Colmar sau Fila, ai căror reprezentanţi am şi devenit în România. În 1995, mi-am făcut pentru prima dată o firmă, Intersport Company, care este şi fabrica de azi“, a explicat Truţ.
Costume pentru piloţi de Formula 1
La fabrica de la Timişoara a realizat costume de schi, dar treptat oferta s-a diversificat. A început să facă echipamente pentru motociclişti, ale firmei Daynesse, dar şi echipamentele piloţilor de Formula 1 de la Renault. Aşa se face că piloţii Giancarlo Fisichella şi Alexander Wurtz au purtat timp de doi ani combinezoanele făcute la Timişoara, prin regim lohn.
„Era o muncă specială, pentru că aceste costume erau făcute din opt straturi, cu materiale ignifuge şi multe elemente de protecţie. Dacă aveau o eroare de un milimetru, iar pilotul suferea în urma unui accident, noi eram cei care răspundeam. A fost un contract ferm“, îşi aminteşte Iliuţă Truţ.
Între timp, realizarea echipamentelor de schi şi cele auto-moto s-au mutat în China, astfel că antreprenorul ţimişorean a trebuit să se reprofileze din mers. În fapt, viaţa unui sistem lohn este limitată, producţia fiind mutată mereu acolo unde există mână de lucru mai ieftină.
„A fost o cumpănă, dar ne-am repliat imediat. Am făcut o societate mixtă cu o firmă din Treviso, Italia, pentru cămăşi de bărbaţi Carel“, a mai spus Truţ.
De aici, a mai fost doar un pas până la sute de mii de uniforme livrate pentru Poliţia şi Jandarmeria din Franţa, Armata Aerului din Germania, Armata Olandeză, Regia de Transport din Paris şi din Lyon, Primăria Parisului, Muzeul Luvru, dar şi pentru Festivalul de Film de la Cannes.
„În ultimii şase ani, am făcut 120.000 de pantaloni şi 100.000 de vestoane pentru jandarmerie. Cămăşile nu le făceam noi, ci tunisienii, marocanii şi bulgarii. Aici se realizau pantaloni, vestoane şi paltoane, modele pentru iarnă şi pentru vară. De la an la an se schimba modelul. Încet, încet am câştigat încredere în noi şi am ajuns să facem haine pentru armata din Italia şi Belgia, cât şi pentru aviaţia din Germania. Am făcut 49.000 de haine pentru şoferii de autobuz, firobuz, pentru cei de pe tramvai şi metrou, cât şi pentru şoferii de taxi, care aparţin Regiei de Transporturi din capitala Franţei”, povesteşte Iliuţă Truţ.
Modele de lux la Timişoara
Fabrica de la Timişoara a lui Truţ este acum specializată în realizarea de haine de lux pentru branduri precum Armani, Burberry sau Dolce&Gabbana. Totul se realizează în sistem lohn, ceea ce înseamnă că în România se foloseşte doar forţa de muncă.
O haină Moncler făcută în capitala Banatului costă şi 9.000 de euro şi se vinde pe piaţa de lux din Rusia. Aproape 95% din producţia de îmbrăcăminte este destinată exportului. În acest moment, la Timişoara se lucrează de zor pentru Armani, Regia Autonomă de Transporturi din Paris, Regia Autonomă de Transporturi Marsilia şi Primăria Paris.
Pasmatex a pierdut Triumph-ul
Una din cele mai răsunătoare retrageri de la Timişoara a unei afaceri în regim lohn este a firmei austriece Triumph. Pasmatex producea pentru ei lenjerie intimă. Colaborarea dintre grupul timişorean Pasmatex şi Triumph a început în urmă cu 15 ani, iar beneficiile au fost de bun augur de ambele părţi.
“Austriecii de la Triumph nu îşi mută activitatea în altă parte, în Asia, aşa cum s-a întâmplat cu multe companii mari. Colaborarea cu ei a fost în lohn, iar acest sistem are o viaţă limitată. La noi a durat 15 ani şi este normal să se încheie", a declarat Cosmin Grapini, directorul Pasmatex Conf Industrial.
Încheierea colaborării dintre Pasmatex şi Triumph va avea ca urmări reducerea locurilor de muncă, cât şi încetarea unor surse de venit însemnat pentru acţionari. Firma Pasmatex Conf a înregistrat în anul 2010 o cifră de afaceri de 8,78 milioane de lei şi un profit net de 1,37 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Triumph, o companie cu o vechime de 125 de ani, este unul dintre cei mai mari producători de lenjerie intimă din lume. Pe lângă brandurile principale, Triumph şi Sloggi, compania produce în Europa brandurile Bee Dees, Valisere şi HOM. Retragerea celor de la Triumph este explicată prin schimbarea de strategie a austriecilor, care se reorientează de la producţie la retail.
Se încarcă comentariile...
