Viaţa secretă a unui scriitor timişorean: angajat în lagărul de la Auschwitz, turnător la Securitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mokka a recunoscut în faţa Securităţii că a activat la Auschwitz FOTO: GETTY IMAGES, WIKIPEDIA (portret)
Mokka a recunoscut în faţa Securităţii că a activat la Auschwitz FOTO: GETTY IMAGES, WIKIPEDIA (portret)

Scriitorul şi omul de cultură timişorean Hans Mokka a reuşit să ascundă detalii cutremurătoare din viaţa sa. „Adevărul“ vă prezintă traseul vieţii lui, de la Auschwitz la Securitate.

Numele scriitorului timişorean Hans Mokka (1912-1999) se află pe lista Institutului Memoriei Naţionale din Polonia, făcută publică în acest an, care cuprinde persoanele care au activat în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Printre cele aproximativ 10.000 de nume se află şi 132 de persoane din România, mare parte etnici germani care, după terminarea războiului, au fost condamnaţi pentru crime de război de către justiţia poloneză. Pe listă se află, însă, şi alte persoane, oameni care nu au fost niciodată cercetaţi şi judecaţi. Este şi cazul scriitorului timişorean Hans Mokka. 
 

Jurnalistul William Totok, care a activat în Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acţiune Banat) şi a emigrat în Germania în 1987, a devenit, după Revoluţie, un important cercetător al dosarelor de la CNSAS. În 2011, Totok a studiat dosarul lui Hans Mokka, despre care a arătat că s-a dovedit a fi colaborator al Securităţii, de la începutul anilor ’60, până în 1989.
 

Dosarul de la CNSAS

Poate că informaţiile descperite ar fi trecut neobservate, dacă Totok nu ar fi realizat un reportaj pentru postul Radio France Internationale (RFI) România, despre cazul lui Hans Mokka.

„La începutul anilor 1960, Securitatea continua să folosească piese compromiţătoare din trecutul fascist al unor persoane, cu scopul de a le convinge, prin şantaj, să devină colaboratori neoficiali. Calitatea de membru al Grupului Etnic German din România, care între 1940 şi 1944 fusese un instrument politic al naziştilor, putea să fie fatală pentru cei aleşi să devină agenţi. În arhiva CNSAS este documentat un asemenea caz, fără îndoială, emblematic. Deoarece Securitatea din Timişoara nu dispunea de un număr suficient de agenţi în cadrul Teatrului German de Stat, al Asociaţiei Scriitorilor, cenaclurilor literare şi al redacţiei ziarului local «Die Wahrheit», Securitatea s-a hotărât să recruteze un personaj al vieţii culturale din Timişoara, un actor-cântăreţ şi scriitor activ, care a publicat numeroase texte literare conforme normelor estetice ale realismului socialist. Este vorba despre Hans Mokka, fost tipograf, apoi scriitor în perioada stalinismului, iar în timpul pseudo-dezgheţului ceauşist - membru al cenaclului german şi maghiar din Timişoara, cu multiple contacte în rândurile emigraţiei din Occident“, a relatat William Totok.

Coperta dosarului lui Hans Mokka FOTO rfi.ro

Coperta dosarului lui Hans Mokka FOTO rfi.ro 


Aşadar, într-un raport al Securităţii din octombrie 1960, sunt sintetizate caracterizările scriitorului, datele biografice cunoscute şi posibilităţile informative ale acestuia.

„Recrutarea propriu-zisă urma să decurgă după schema unei legende folosită pe vremea aceea în vederea reducerii riscului unui refuz al candidatului ales pentru un rol pe frontul invizibil. Din datele biografice reţinute în documentele pe care le avea la dispoziţie Securitatea, rezultă că viitorul colaborator, născut în anul 1912, a fost membru în Grupul Etnic German, după 1943 a fost înrolat în Waffen-SS şi că, pînă-n 1945, activase într-o «echipă artistică», una care dădea spectacole pentru menţinerea moralului armatei, colindând unităţile armatei în spatele frontului“, a continuat Totok.

Un an de zile bibliotecar în lagăr
 

În timpul interogatoriului făcut de căpitanul de securitate Petru Ianto, în vederea recrutării, pe data de 9 martie 1962, Hans Mokka a dezvăluit că în 1943 a fost repartizat ca „santinelă“ în lagărul de concentrare de la Auschwitz. 

„Acolo, povesteşte scriitorul, însoţea «deţinuţii la muncă». După ce a cântat odată în faţa ofiţerilor, chipurile, impresionaţi de talentul militarului, Mokka fusese repartizat, «timp de un an de zile», ca bibliotecar la Biblioteca lagărului. La începutul anului 1945, ajunsese bucătar în lagărul de concentrare din Ravensbrück. Vizibil dezinteresat de acest episod biografic, ofiţerul de Securitate nu insistă cu alte întrebări şi se mulţumeşte cu răspunsul scriitorului, care declară că nu a participat la exterminări“, a mai scris William Totok.

Hans Mokka


Hans Mokka FOTO Wikipedia.org
 

A furnizat sute de note informative

Hans Mokka a acceptat să devină agent şi să furnizeze Securităţii informaţii scrise, semnate cu numele conspirativ „Hans Müller“. „În următorii 27 de ani, Hans Mokka a furnizat poliţiei politice sute de note, avându-i ca ofiţeri de legătură pe Petru Ianto, Ioan Mato, Gheorghe Minciu, Florin Dumitrescu, Aurel Crişan şi, din 1973 până la căderea comunismului, pe locotenent-colonelul Nicolae Păduraru. Informaţiile predate lui Păduraru le semna cu un nou nume conspirativ, «Mayer». Pe lângă sarcina de a relata despre tot ce se spune în cadrul cenaclului literar Adam Müller-Guttenbrunn, Mokka mai făcea şi - vorba Hertei Müller – «naveta între România şi Germania», cu scopul de a culege informaţii, de a răspândi informaţii false, fabricate în laboratoarele unităţii de dezinformare, şi de a «influenţa pozitiv» anumite cercuri şi persoane din Occident“, a completat William Totok. Hans Mokka se stabileşte în Germania, în oraşul Darmstadt, unde moare în 1999, la vârsta de 87 de ani.
 

„E o noutate uluitoare“
 

Hans Mokka

Vestea despre trecutul lui Hans Mokka i-a luat prin surprindere pe timişoreni. „E o noutate absolut uluitoare! Formidabilă descoprerire! Şi cu Auschwitz, şi cu turnătoria la Securitate. E o istorie agitată şi trebuie cercetată în detaliu. El avea o autoritate reală între nemţi. A fost cultivat de mediul timişorean, se căsătorise cu o poetă importantă. L-am cunoscut din mişcarea scriitorilor, venea cu ceilalţi la cenaclurile literare. A fost un personaj absolut extraordinar. Era foarte bine aşezat în mişcarea culturală timişoreană. A fost deopotrivă poet, un om care înzestrat cu virtuţi artistice, actor, cântăreţ. Era una dintre personajele importante ale culturii timişorene“, a declarat Cornel Ungureanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), filiala Timişoara. „Merită scrisă o carte despre Hans Mokka, la nivelul acesta, Dumnezeule!“, a completat Ungureanu.

„Era genul de domn“
 

Unul dintre cei care l-au cunoscut bine pe Hans Mokka a fost şi scriitorul Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara. Acesta a povestit că era cât pe aci să se mute în casa pe care Mokka a lăsat-o, când a plecat în Germania.
 

„El a venit cu propunerea, dar până la urmă am refuzat. Hans Mokka era o figură importantă a vieţii culturale din Timişoara. A cântat la operă, a fost actor la Teatrul German, a scris în limba maghiară şi germană. A scris şi seria cărţilor «Timişoara de altădată», în care povestea despre nostalgiile sale legate de oraş. Nu aş fi bănuit despre acest trecut ascuns al său. Este surprinzător. Nu era genul acela de neamţ-hitlerist. Ba chiar am anumite dubii legate de aceste informaţii. Vă spun, era genul de domn, în viaţă şi comportament, foarte respectat“, a declarat Szekernyes.

Hans Mokka

 „Nu îmi vine să cred!“

Maria Pongracz-Popescu, cea care i-a tradus în maghiară, apoi în română, ultima sa carte, este şi ea uluită. „L-am cunoscut în anii `70, la cenaclul literar. Mereu cânta la serbările noastre. Era de comitet, venea cu noi în excursii. Nu îmi vine să cred! Era un om intregru. Nu s-a interesat niciodată de politică. Nu ştiu dacă avea pe cine să fileze. Niciun scriitor de la noi nu a fost anchetat sau reţinut. Nu îmi vine să cred. Ştiind trei limbi foarte bine, română, germană şi maghiară, probabil că s-au folosit de el, să spioneze locuri unde ne aduneam mai multe naţonalităţi. Era unul dintre colegii cei mai agreabili. Nu te provoca niciodată. Miroşi de departe omul care te provoacă. Nu ştiu. A avut marea dorinţă să adune într-o carte ce a scris în limba maghiară. Mi-a trimis manuscrisele prin poştă, din Germania, iar eu am editat această carte. Era interesat să scrie despre trecutul Timişoarei. Pe urmă, i-am tradus cartea şi în română“, a declarat Maria Pongracz-Popescu.

Hans Mokka a scris şi cu psudonimele Peter Anders şi Adalbert Rantschek. A fost căsătorit de două ori. Prima soţie a fost scriitorarea Irene Albert.


   

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite