Cula viteazului pandur Tudor Vladimirescu, în degradare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi FOTO Corina Macavei
Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi FOTO Corina Macavei

Municipiul Drobeta-Turnu Severin este înconjurat de plaiurile Mehedinţiului, peste care pluteşte umbra măreaţă şi în acelaşi timp tragică a lui Tudor Vladimirescu, a cărui figură o regăsim pregnant la Cula din Cerneţi, fostă reşedinţă de judeţ până în 1833. Trist este că în momentul de faţă, Cula se află într-o stare avansată de degradare, iar administratorul a avut mâinile legate şi nu a putut face nimic din cauza unui proces de revendicare.

La doar 5 kilometri de Drobeta Turnu Severin se află în satul Cerneţi, Cula lui Tudor Vladimirescu, un monument istoric naţional, care dacă ar fi reabilitat ar putea atrage mii de turişti în zonă. Numai că din cauza unui proces de revendicare, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, cel care are în administrare această culă, nu a putut investi niciun leu în această clădire. Doi craioveni au susţinut că sunt urmaşii boierului Ion Gărdăreanu şi au revendicat cula spunând că Tudor Vladimirescu nu şi-ar mai fi plătit o datorie către boier. După trei ani de procese, Muzeul Regiunii Porţile de Fier a obţinut în 2012 o hotărâre definitivă şi irevocabilă emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arată că este proprietarul imobilului, după cum ne precizează secretarul Consiliului Judeţean Mehedinţi, Mednyanszky Ştefan Ladislau.

Muzeul ar fi putut atrage fonduri europene, cu ajutorul cărora Cula lui Tudor Vladimirescu - monument istoric din categoria A a listei monumentelor istorice (de importanţă naţională) - putea fi reintegrată în circuitul turistic. Cu bani europeni chiar şi drumul de acces ar fi putut fi reabilitat.

Stare avansată de degradare

Cula a fost transformată în muzeu în 1967-1977, când a fost organizată o expoziţie, în care erau prezentate o serie de materiale legate de viaţa şi activitatea  lui Tudor Vladimirescu. Era acolo un costum de panduri şi arme din acea perioadă, diferite obiecte care aminteau despre începutul şi despre frământările politice din acea perioadă. În acele vremuri Cula oferea condiţii de expunere de bună calitate, dar treptat clădirea, începând de la acoperiş, a început să se degradeze. „Problemele au început în urmă cu 10 ani. Noi tot am intenţionat, şi avem materialele cu care puteam să reparăm acoperişul din şindrilă. Pentru că fiind vorba de un monument istoric nu puteam să remediem această defecţiune la acoperiş decât cu materiale care să respecte originalul. Materialele le avem şi acum la culă însă au apărut alte probleme. Ea a fost cerută să fie retrocedată de persoane care se consideră îndreptăţite şi în condiţiile acestea, firesc, nu s-a mai putut face niciun fel de intervenţie, adică nu s-a mai putut investi nimic în ea, nici cu fonduri europene, nici cu fonduri locale, deoarece până nu s-a clarificat situaţia ei juridică, nu s-a putut face nimic. Din păcate, clădirea s-a deteriorat şi atunci când va trebui să se facă o intervenţie pentru remedierea acestei probleme, va trebui să fie o intervenţie substanţială. Singurul care se păstrează încă în condiţii bune este parterul. Un parter înalt, aşa cum sunt toate culele la genul acesta de construcţie. Această construcţie este un simbol pentru zonă şi pentru istoria naţională întrucât Tudor Vladimirescu este un personaj de rang naţional şi este păcat să nu-l avem marcat cumva mai ales acolo unde el a avut proprietăţi mai multe”, spune directorul adjunct al muzeului, Gabriel Crăciunescu.

Tudor Vladimirescu avea mai multe proprietăţi în Cerneţi

Construcţia culei, povesteşte Gabriel Crăciunescu, a fost realizată la începutul secolului XIX, mai exact în anul 1802. Tudor Vladimirescu avea în Cerneţi mai multe proprietăţi şi a ales să ridice această culă chiar în centrul proprietăţilor sale. „Firesc, pentru perioada respectivă, nu putea să ridice decât o astfel de construcţie – o culă. Culele se întâlnesc în special în Oltenia, sunt construcţii cu un parter înalt şi cu o uşă zdravănă la intrare, şi cu etajul prevăzut cu încăperi pentru locuit, dar şi cu locuri de tragere deoarece este perioada când Paşa de Vidin, răzvrătit împotriva Imperiului Otoman, nu mai asculta de imperiu şi îşi permitea să facă foarte dese raiduri de pradă la nord de Dunăre. Populaţia locală trebuia să se apare şi pentru că am ajuns în acest context, trebuie să spunem că în Cerneţiul de atunci, existau mai multe mănăstiri şi biserici, înconjurate cu zid de apărare, cu creneluri. Deci vă daţi seama că era o parte a ţării şi o perioadă foarte frământată”, mai spune directorul adjunct al muzeului severinean. După moartea lui Tudor Vladimirescu, care nu a avut urmaşi, averea sa, inclusiv cula, a trecut pe rând în proprietatea mai multor boieri, la care căpetenia pandurilor datora diverse sume de bani.

Cula, printre cele mai cunoscute din Oltenia

Prin personalitatea ilustrului şi tragicului său proprietar, Cula lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din Oltenia. Este o casă fortificată, în plan pătrat, alcătuită din parter şi etaj. Intrarea se face prin uşa de pe faţada principală. Parterul are trei încăperi, dintre care una vastă, cu boltă cilindrică şi arce. Iluminarea şi aerisirea se fac prin cele şapte metereze. Scara din grinzi de stejar este în spirală şi are capetele interioare rotunjite. În cerdacul ce se întinde pe toată faţada se ajunge printr-o prelungire a scării. La etaj, o galerie duce spre turnul pentagonal. Tudor Vladimirescu a avut mai multe proprietăţi la Cerneţi, printre care o casă cu prăvălie, o moară, casa-culă cu vie şi livadă, pe deal, deasupra satului. Datele acestea sunt confirmate de diata, adică testamentul, sulgerului Tudor, de la 1812, pe când avea de gând să plece în Rusia. Neştiind dacă se va mai întoarce de acolo, el şi-a pomenit întreaga avere, despre culă precizând că se află pe deal, peste drum de casa polcovnicului Istrate Sălşsteanu. Cel despre care se spune că l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu pentru a ridica această culă a fost cel mai bun prieten al lui, boierul Ion Gărdăreanu, din a cărui poruncă se zice că a fost săpată şi fântâna adâncă de peste 60 m. Ultima oară cînd Domnul Tudor a trecut pe la locuinţa sa din Cerneţi a fost pe 29 ianuarie 1821. Peste numai trei luni, la 26 aprilie 1821, comandantul pandurilor a fost asasinat de Eteria grecească şi aruncat într-o fântână în satul Goleşti, aproape de Târgovişte.

Obiectele expoziţiei, depozitate la muzeu

Obiectele care erau expuse odinioară în Cula lui Tudor Vladimirescu se află în prezent depozitate la Muzeul din Drobeta Turnu Severin. Pentru că imobilul se degrada pe zi ce trece, dar şi de teama hoţilor, conducerea muzeului a decis că cel mai bine este ca acestea să fie aduse la Severin. „După 1990, când era acea democraţie prost înţeleasă de unii şi când fiecare credea că poate să facă ce doreşte, au fost furate două pistoale de nişte localnici, dar foarte repede au fost prinşi de poliţie şi armele au fost recuperate. Atunci a fost semnalul când ne-am dat seama că trebuie să le luăm şi pentru siguranţă, dar şi pentru conservarea lor pentru că nu mai erau condiţiile necesare de păstrare pentru generaţiile viitoare”, îşi aminteşte Gabriel Crăciunescu.

În vremurile bune, Cula lui Tudor Vladimirescu era vizitată de foarte multe persoane, dar în special de elevi, care veneau în grupuri organizate. Era oarecum dificil de ajuns la acest obiectiv din cauza drumului de acces neamenajat, dar acest lucru nu îi împiedica totuşi pe vizitatori să ajungă în acest loc.  Tot la culă se organizau la fiecare început de iunie manifestări închinate lui Tudor Vladimireascu, în cadrul cărora tinerii din Cerneţi se costumau în panduri şi, bineînţeles, în Tudor Vladimirescu. Era un eveniment care reunea toată suflarea satului cerneţi, dar şi foarte mulţi severineni.

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite