Cum se îmbrăcau cei mai bogaţi oameni din Roma antică: toga a rămas în istorie ca fiind veşmântul stăpânilor lumii
0
Veşmântul oficial al romanilor era toga, o bucată de stofă groasă de lână albă, tăiată în formă de elipsă sau de semicerc cu un diametru de peste doi metri.
Romanii purtau două feluri de veşminte, cele de acoperit goliciunea şi cele care sunt la vedere. Cele dintâi erau alcătuite în prima perioadă a istoriei Romei doar dintr-o bucată de pânză legată în jurul mijlocului, cum vedem mai târziu la muncitori şi la gladiatori.
„Apoi a apărut tunica din lână, un fel de cămaşă fără guler, cu mâneci scurte, mai lungă în faţă decât în spate, legată în talie cu o centură. Aceasta se purta în casă, dar vara nu numai oamenii simpli, ci şi unii mai înstăriţi ieşeau pe stradă doar în tunici. Şi atât de scurte, încât Marţial face haz de cei cărora vântul le dezgolea părţile ruşinoase”, spune Melania C. Niculescu într-un material apărut în almanahul „România literară” (1988).
Toga, o emblemă a romanităţii
Iarna, cei mai friguroşi îşi puneau pe sub togă mai multe tunici una peste alta. Augustus purta patru, plus ceva flanele. Pentru că aveau mânecile scurte, bărbaţii foloseau şi mănuşi cu un deget.
Toga era acoperământul „de arătat”, devenit o emblemă a romanităţii. Formată dintr-un semicerc de lână albă cu diametru de peste doi metri jumătate, se înfăşura în jurul trupului într-un mod atât de complicat, încât era nevoie neapărat de ajutorul unui sclav sau al soţiei. În tiv se coseau bucăţele de plumb pentru a asigura stabilitatea faldurilor. În caz de ploaie, un fald se putea ridica pe cap.
„Toga era îmbrăcămintea stăpânilor lumii, bufantă, elocventă, solemnă, dar cu prea multe complicaţii în aranjarea ei şi cu un apret emfatic în tumultul pregătit al cutelor”(istoricul francez Jerome Carcopino). Demnitarii o împodobeau cu o bandă de purpură, ca însemn al funcţiei (toga praetexta), iar comandanţii victorioşi, cărora senatul le acorda dreptul de a intra în Roma într-un cortegiu triumfal, purtau o togă în întregime de purpură, brodată cu frunze de palmier şi fir de aur, care făcea parte din garderoba sacră a lui Jupiter de pe Capitoliu.
Toga obişnuită, a civililor, era lipsită de ornamente (toga pura), în general albă, în vreme ce a augurilor era multicoloră (toga trabea).
Orăşenii preferau sandale simple
„Din secolul II e.n. însă, exasperaţi de calvarul îmbrăcării şi menţinerii ei într-o poziţie avantajoasă, romanii au început să o înlocuiască cu o mantie colorată, mai scurtă decât tunica, a cărei lungime crescuse, uneori cu glugă, numită pallium. Fiind de modă grecească, până atunci fusese purtată doar de curtezane şi filosofi” , a mai spus Melania C. Niculescu.
Cei de la ţară se îmbrăcau pur şi simplu în tunici aspre, din păr de capră şi mantale groase. Ei se încălţau cu un fel de opinci (perones) din piei netăbăcite sau cu saboţi (sculponeae) cu tălpi de lemn. Orăşenii însă preferau sandalele simple, a căror talpă se prindea cu şireturi de picior (soleae), un soi de espadrile de piele (crepidae), pantofii cu talpa groasă, de piele (calcei), cu şireturi încrucişate, roşii pentru patricieni şi negri pentru senatori sau „caligae”, ghete complet încheiate.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
