Secretele ţuicii de cireşe amare, o delicatesă oltenească: „E puternică şi are un efect special asupra organismului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Calitatea cuprului din cazanul de distilare, dar, mai ales, priceperea localnicilor din Bârâiacu, judeţul Mehedinţi, sunt câteva dintre secretele care pot face diferenţa dintre o ţuică bună şi o băutură spirtoasă oarecare.

Mult mai populară cu numele de „rachiu“, ţuica de cireşe amare de la Bârâiacu este o băutură specifică în nordul Mehedinţiului, cu care vei fi tratat de gazdele locului dacă ajungi pe aceste locuri. Doar în această zonă de munte cresc cireşii amari din care se prepară o ţuică specială, despre care localnicii spun că trebuie consumată cu măsură. Băutura este naturală sută la sută, deoarece localnicii de aici nu stropesc livezile cu produse chimice.

La Bârâiacu mai trăiesc circa 110 familii şi fiecare se mândreşte cu o livadă de cireşi. Nelu Marinca (57 de ani) este unul din localnicii care păstrează tradiţia locului şi prepară ţuica de cireşe amare aşa cum a învăţat de la tatăl său. Are o livadă frumoasă de aproape 100 de cireşi, dar anul acesta bruma şi îngheţul au făcut prăpăd, aşa că a avut o producţie mică de ţuică. Pe lângă acest necaz, cu vremea, există şi lipsa mâinii de lucru fiindcă în sat au rămas doar persoanele vârstnice, tinerii plecând care încotro după un loc de muncă şi un trai mai bun.

image

„Nu am găsit pe nimeni să le adune, mai ales că la cules de cireşe e foarte greu şi se plăteşte  ca la cosit, cu 120-130 de lei la zi. Şi cu toate astea nu găseşti un om să te ajute. Apoi ginerele şi băiatul meu lucrează în construcţii în Germania, că aici nu găseşti un loc de muncă, aşa că am cules câţiva cireşi care i-am aici în spatele casei“, spune Nelu Marinca.

CUM SE PREPARĂ

Nu este de mirare că preţul unui litru de ţuică ori de palincă de cireşe amare este destul de mare, între 25 şi 30 de lei. De altfel, o parte din localnicii de la Bârâiacu, ca şi nea Nelu, de altfel, nu vând un strop din producţia de anul acesta fiindcă acest preţ nici măcar nu acoperă cheltuielile. Nemţii care au primit ţuică din cireşe amare de la băiatul şi ginerele său au rămas uimiţi că în România se produce băutură alcoolică din acest fruct şi au apreciat-o la superlativ.

„Au dus ţuică de cireşe în Germania şi nu le-a venit să creadă. «Noi nu avem cireşe să mâncăm şi voi faceţi ţuică?», s-au mirat nemţii“, povesteşte Nelu Marinca, mândru de produsul său.

Nelu Marinca a învăţat să prepare ţuica de cireaşe amare de la tatăl său şi niciodată nu s-a abătut de la reţetă. După ce sunt culese, fructele se pun la fermentat, proces care dureză în jur de 14-16 zile, mai mult decât la prună sau măr.

image

Este necesar ca încăperile unde sunt puse vasele pentru fermentaţie să aibă o temperatură cât mai constantă sau cu variaţii cât mai mici şi ferite de curenţii de aer. „Eu le ţin la beci, să aibă acelaşi climat. Fructele trebuie să aibă fermentaţia lentă şi climatul acelaşi, nu temperatură ridicată ziua şi noaptea scăzută“, explică nea Nelu.

CURĂŢENIA, FOARTE IMPORTANTĂ

În opinia sa, foarte importantă este şi respectarea regulilor de curăţenie, ca o primă operaţie din fluxul tehnologic de preparare a rachiului: „Toate pleacă de la început, cu vasul curat unde pui cireşele la fermentat, apoi cazanul trebuie să-l speli bine cu oţet. Drojdia produsă prin fermentare se îndepărtează pentru că dacă o pui la cazan dă un miros respingător şi ia şi din esenţă. Riscul este dacă nu respecţi aceste reguli să faci o băutură de calitate proastă. Eu fac ţuica de 40-42 de grade, alţi vecini de-ai mei o fac de peste 50 de grade, dar atunci e palincă“. Asupra calităţii rachiului de cireşe îşi pune amprenta chiar şi calitatea cuprului din cazanul de distilare, dar un alt detaliu la fel de important este şi vasul în care se păstrează băutura.

„Ţuica de cireaşă nu se pune în vas de lemn că intră în doagă şi pierde din buchet, din parfum. Se păstrează doar în damigeană, în vase de sticlă“, explică localnicul de la Bârâiacu.

Aşa se face că aroma specifică fructului de cireaşă amară se transmite şi produsului finit, care se amplifică şi se înnobilează prin învechire.

BUNĂ PENTRU BOLILE DE STOMAC

Şi nea Nelu spune că ţuica preparată de el este bună pentru sănătate fiindcă poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac şi problemele la bilă: „Dacă bei regulat în fiecare dimineaţă, pe inima goală, 50 ml de ţuică de cireaşă, echivalează cu efectul consumului a cinci litri de ceai de cozi de cireaşă. E foarte benefic pentru rinichi, pentru stomac“.

image

Dar pe cât este de bună consumată în cantităţi rezonabile, pe atât de năucitoare este dacă bei fără măsură. Ne-o confirmă Nelu Marinca, care recunoaşte zâmbind că i-a plăcut să prepare această băutură, dar şi să o consume. „Dacă apuci să te îmbeţi de ţuică de cireaşă e foarte greu de trecut. E foarte puternică şi are un efect special asupra organismului. Acum nu mai beau că sunt bolnav, dar eu am fost fruntaş la băut. Mi-a plăcut şi să o fac, dar şi să o consum“, zice, zâmbind, nea Nelu. ;

Un brand local

Satul Bârâiacu aparţine comunei mehedinţene Ponoarele, celebră pentru Podul lui Dumnezeu sau Pădurea de liliac, cea mai mare rezervaţie botanică de acest gen din România, dar şi pentru că aici tradiţiile se respectă cu sfinţenie. Zona are un potenţial turistic uriaş, însă prea puţin exploatat. Primăria Ponoarele încearcă acum să facă din ţuica de cireaşă amară un brand local, convinsă că această băutură ar trece cu brio testul fiind preparată după o reţetă veche de sute de ani.  

„În comuna Ponoarele, la ora actuală, la suprafaţa cultivată de aproximativ 400 de hectare se foloseşte numai îngrăşământ organic. Ca şi specific zonei avem un produs care se găseşte în prea puţine locuri în această ţară. Este vorba despre ţuica de cireaşă din satul Bârâiacu şi în mod deosebit ţuica de cireaşă amară, care mulţi o folosesc ca şi medicament“, spune Vasile Gheorghescu, viceprimarul comunei mehedinţene Ponoarele.

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite