FOTO Conacul Rosetti-Solescu, un alt monument istoric uitat de autorităţi
0
Construit în jurul anului 1827, ansamblul curţii boiereşti de la Soleşti, judeţul Vaslui, a ajuns să arate ca după război, după ce nici autorităţile din epoca de aur, nici cele de după revoluţie, nu au mai făcut nimic pentru reabilitarea sa.
Acest conac în ruine se află în satul Soleşti din judeţul Vaslui, la o distanţă de 15 km de municipiul reşedinţă, pe DN 24, spre Iaşi şi a fost ridicat de către familia Rosetti-Solescu, în secolul 19. Ansamblul curţii boiereşti de la Soleşti se află pe „Lista monumentelor istorice din judeţul Vaslui 2004“ la numărul 400, având codul VS-II-a-A-06881. El este compus din patru monumente cu acelaşi regim: Conacul Rosetti-Solescu, parcul cu arbori seculari, zidul de incintă, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, aflată în partea de est de conac.
Acest monument istoric a fost construit în jurul anului 1827, de către postelnicul Iordache Rosetti, descendent din marea familie boierească Ruset (Roset), de origine domnească, din ramura Solescu. Clădirea conacului a fost construită din cărămidă, pe fundaţie de piatră, în stilul arhitecturii moldoveneşti, îmbinând elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri. Conacul are trei nivele, demisol, parter şi etaj, camerele fiind grupate în jurul unui hol central, din care se accede în toate încăperile prin intermediul culoarelor. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est a faţadei are o boltă de trăsură cu arcade la parter şi o terasă neacoperită la etaj.
Cine a locuit în acest conac
În acest conac a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti, formată din soţia sa, Ecaterina (Catinca) şi cei cinci copii: trei băieţi, pe numele lor Constantin, Theodor şi Dumitru şi două fete, Elena şi Zoe. Aici a avut loc în anul 1844, cununia religioasă a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci preşedinte al Judecătoriei Ţinutului Covurlui, localitate care se află acum în judeţul Galaţi.
După moartea postelnicului Iordache Rosetti, la 10 ianuarie 1846, în conac a locuit singură soţia sa, Ecaterina. Ea a murit la 11 aprilie 1869, moşia şi conacul de la Soleşti fiind moştenite de fiul ei, Theodor. Cum acesta nu avea posibilitatea să se ocupe cu întreţinerea moşiei, a vândut-o fratelui său mai mare, Constantin. După moartea acestuia, moşia a fost moştenită de fiul său, Gheorghe Rosetti- Solescu, fost ministru plenipotenţiar al României la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul său, Theodor Gh. Rosetti.
La 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rămăşiţele pământeşti ale Elenei Cuza, care au fost înmormântate în curtea bisericii, lângă cele ale mamei sale. Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat în Franţa imediat după venirea comuniştilor la putere.
Uitat de autorităţi
După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1949, conacul a fost naţionalizat de stat şi trecut în proprietatea Sfatului Popular al comunei Soleşti, aici funcţionând şcoala satului (1948-1977). Afectată de cutremurul din 4 martie 1977, clădirea a fost transferată scriptic Muzeului Judeţean Vaslui, dar lucrările de restaurare a conacului nu au fost finalizate.
După răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat de urmaşii familiei Rosetti-Solescu, stabiliţi în Germania sau Franţa, aceştia cerând statului român 200.000 de dolari pentru a vinde clădirea. Ca urmare a situaţiei juridice neclare a conacului, acesta a început să se degradeze, astăzi fiind practic o ruină. Conacul a fost vandalizat: zidurile sunt fisurate şi parţial căzute, tabla din aramă de pe acoperiş a fost înlocuită cu una ruginită şi spartă pe alocuri, plafoanele sunt prăbuşite, pardoselile şi tâmplăriile din lemn au fost furate de localnici şi puse pe foc. De asemenea, copacii din parcul conacului, unii cu valoare istorică, au fost tăiaţi de aceiaşi locuitori ai satului Soleşti.
Practic, demersurile de preluare a conacului de către Muzeul Judeţean Vaslui, sub oblăduirea Ministerului Culturii, în 1991, în vederea conservării şi restaurării, au fost sortite eşecului, dosarul de transfer „rătăcindu-se“ între Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Vaslui şi Prefectura Judeţului Vaslui.
A urmat, din 2002, odiseea tergiversării a revendicării conacului către moştenitorii lui Theodor Rosetti, ultimul proprietar: Claudia Paulus-Amashaufer (Germania), Anne Christine Rosetti (Franţa) şi Stephane Rosetti-Solesco (Franţa). În toamna anului 2005, Anne Christine Rosetti-Solescu, în numele tuturor moştenitorilor, revenea cu cererea adresată Primăriei Soleşti, de „restituire integrală şi în natură a bunurilor bunicului nostru Theodor Rosetti, de pe teritoriul comunei Soleşti, judeţul Vaslui, expropriate sau confiscate după 1945“.
În prezent, conacul se găseşte într-o stare avansată de degradare, pereţii prezentând fisuri şi dislocări, urmare a seismelor din 1977 şi 1990. Acoperişul este parţial distrus de intemperii, precipitaţiile atmosferice accelerând degradarea, iar terasa de pe faţada de vest este prăbuşită. Pardoselile, tâmplăria, în mare parte, şi sobele de teracotă sunt dispărute. În aceeaşi stare se află şi zidul înconjurător, din cărămidă, păstrându-se fragmentar pe laturile de nord şi vest.
Articol realizat cu sprijinul muzeografului Laurenţiu Chiriac, directorul Muzeului Judeţean Vaslui.
Se încarcă comentariile...
