Cum alegem animalul ideal de companie. Cinci reguli care trebuie respectate cu sfinţenie înainte de mărirea „familiei“

Cei mai mulţi aleg animalul de companie fără să ţină cont dacă au sau nu condiţii, timp ori bani, spun specialiştii. Pentru a nu transforma în chin viaţa voastră şi a animăluţului pe care îl adoptaţi, trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi.

„În primul rând trebuie să ai timp să creşti un animal de companie, trebuie spaţiu suficient şi, nu în ultimul rând, ai nevoie de bani. Trebuie să recunoaştem că pentru a îngriji cum trebuie un animal e nevoie de o investiţie. Dacă nu îţi permiţi, e mai bine să nu te bagi”, spune medicul veterinar Ioan Bejan, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Vaslui.

Veterinarul este de părere că cei mai mulţi proprietari de animale de companie se lăsă influenţaţi de prieteni, se iau la întrecere să aibă cel mai frumos căţel ori rasa mai scumpă, dar nu se gândesc la responsabilităţi. Aşa se face că după o primă vizită a veterinar cu puiul de căţel ori de pisică, uită să le mai acorde atenţia necesară.

„Se trezesc cu animalul bolnav şi se întreabă de ce. Explicaţii sunt multe, că nu au avut timp, că a plecat copilul la facultate şi le-au lăsat lor animalul de companie, că au fost plecaţi de delegaţii. Scuze se găsesc. Ar trebui înainte să-şi ia angajamentul să se informeze mai bine, să se asigure că îşi doresc cu adevărat compania unui animal. În primele luni de viaţă ale unui căţel sunt cele mai multe cheltuieli: vaccinări, deparazitări, microcipare, carnetul de sănătate etc. Apoi urmează tratamentele periodice care pot fi şi ele destul de scumpe, mai ales dac[ foloseşti produse profesionale”, a explicat dr. Bejan.

„Ori ai un copil mic, ori ai un căţel, cred că e aceeaşi responsabilitate. Trebuie să îi aloci mult timp, să socializezi cu el, să îl scoţi la plimbare, să cureţi după un căţel, să îl tratezi şi alimentezi adecvat. Nu e un moft, e cel mai credincios prieten şi alegerea nepotrivită poate să se transforme într-o lecţie de viaţă dureroasă”, a explicat, pentru „Adevărul”, Cristina Rădulescu (foto jos), proprietara a doi căţei din rasa Shar-pei şi al unui Yorkshire terrier.

Cum să îţi alegi animalul de companie:

1.    Nu adopta sau cupăra un animal de companie la un impuls de moment. Informează-te, caută detalii în cărţi şi pe internet, întreabă veterinarul. Aminteşte-ţi că alegerea ta va fi pe termen lung, funcţie de durata de viaţă a animalului, şi că îţi asumi o mare răspundere. Dacă doreşti un câine sau o pisică de rasă, informează-te care sunt particularităţile rasei. Dacă este prietenos, energic, ori dimpotrivă, solitar.
„Pentru cei care nu au avut niciodată un animal de companie, să evite să-şi ia prima dată un animal agresiv. Un câine din rasa Rottweiler sau Pitbull poate crea probleme. Dacă îţi asumi riscul, este obligatoriu să îl duci la dresaj. Pentru prima dată e de preferat să iei un căţel prietenos, jucăuş, care nu e bolnăvicios sau pretenţios la hrană”, a explicat Cristina.

2.    Alege animalul potrivit stilului tău de viaţă. Dacă eşti plecat de dimineaţa până noaptea la serviciu, trebuie să alegi un animal solitar care nu suferă dacă este lăsat singur. Anumite rase de pisici adoră să fie stăpânele casei tale, ori poţi alege o reptilă. Ar fi mai potrivit şi mai simplu. Cele mai multe rase de câini, chiar şi maidanezii, au nevoie de atenţia stăpânului şi de mai mult timp acordat.

3.    Alege în funcţie de locuinţa pe care o ai şi disponibilitatea de a îngriji. O garsonieră sau un apartament mic vor fi nepotrivite total pentru un animal de dimensiuni medii şi mari. În plus, trebuie să ţii cont şi de ceilalţi membri ai familiei. Dacă ai copil mic sau membri de familie alergici la păr, va trebui să îi protejezi. Animalele cu blană lungă vor lăsa păr peste tot şi nu oricine poate să treacă cu vederea peste acest impediment.

4.    Asigură-te că animalul de rasă are pedigree. Pentru cei care optează pentru un animal de rasă este deosebit de important să se asigure că acesta are pedigree (arborele genealogic care indică faptul că nu au existat încrucişări între rudele de gradul I-III), altfel riscă să aibă un câine bolnăvicios. „Primul câie de rasă pe care l-am avut a fost un Shar-pei pur chinezesc. La acea vreme era singurul din ţară sau printre puţinii. Nu am ştiut să interpretez pedigree-ul, fiind scris ungureşte. După un an au început problemele de sănătate şi a fost ţinut în viaţă numai prin grija medicului veterinar Alina Chelaru. Când vezi cât de mult suferă, nu te poţi gândi la bani. În cazul căţeilor de rasă trebuie verificaţi atent crescătorii, asociaţia chinologică unde sunt înscrişi. Un căţel rasă pură dacă nu are pedigree, cu siguranţă va avea probleme de sănătate. Nu vă bucuraţi că luaţi mai ieftin un căţel pentru că diferenţa de bani o veţi plăti înzecit pe tratamente”, a explicat Cristina Rădulescu.

5.    Costurile de creştere. Sunt rase de animale care presupun costuri mai mari pentru creştere. Dincolo de vaccinuri şi microcipare, trebuie să iei în calcul rezistenţa la boli, dacă trebuie tuns mai des, periat, dresat etc.

Citeşte şi:

Povestea emoţionantă din spatele acestei imagini. Care este legătura neaşteptată dintre bebeluş şi cei nouă căţei  O fotografie impresionantă, cu un bebeluş care doarme într-un coşuleţ alături de nouă căţeluşi, este foarte diferită de imaginile similare publicate pe reţelele sociale. Între puiul de om şi puii de labrador există o legătură neaşteptată şi emoţionantă.