Ce cărţi celebre şi ce autori faimoşi au interzis comuniştii. Mihai Eminescu s-a aflat în topul listei „renegaţilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Toate tipăriturile erau supuse cenzurii în perioada comunistă FOTO drooker.com
Toate tipăriturile erau supuse cenzurii în perioada comunistă FOTO drooker.com

Scriitori contemporani care îndrăzneau să surprindă, în operele lor, realitatea politică şi socială din România comunistă, dar şi autori intraţi în eternitate, ale căror scrieri nu rezonau cu doctrinele de partid. Cu toţii au fost victimele comunismului, organele statului de la acea vreme îngrijindu-se ca toţi autorii sau titlurile „periculoase“ pentru sistem să fie scoase de pe raft sau să nici nu apuce să vadă lumina tiparului.

La scurt timp după instalarea regimului comunist, organele statului au început un demers de ”epurare” a tot ceea ce însemna tipăritură, de la ziare şi reviste, la imagini şi cărţi care, în opinia cenzorilor desemnaţi în acest sens, ar fi putut incita împotriva regimului, împotriva URSS. Potrivit unui articol publicat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românescu, erau interzise şi publicaţiile care ar fi prezentat manifestări ale „duşmanului de clasă” şi care popularizau actele artistice şi ştiinţifice „imperialiste”.

În acest sens, ”în 1954, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri din 23 februarie, Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor căpăta noi atribuţii: exercitarea controlului asupra conţinutului ziarelor, exercitarea controlului asupra conţinutului cărţilor, exercitarea controlului asupra emisiunilor posturilor de radio, exercitarea controlului asupra filmelor şi producţiilor teatrale, autorizarea importului şi exportului tuturor materialelor ce intrau în sfera sa de control, organizarea de şcoli şi cursuri pentru pregătirea cadrelor necesare instituţiei”, se precizează în docmentul IICCMER.

Cenzura cărţilor avea la bază broşuri editate la centru, care conţineau titlurile interzise. Broşura era actualizată periodic şi trimisă, de fiecare dată, în toate bibliotecile şi instituţiile care deţineau fonduri de carte. ”Eu nu lucram la vremea aceea în bibliotecă, dar colegii mai vechi ne povesteau cum veneau liste cu autori şi titluri interzişi, care trebuiau scoşi de pe rafturi. Documentele aveau caracter de secret de serviciu. Cărţile respective nu era distruse, ci erau păstrate într-un fond secret, aşa i se spunea. Din acel moment, era interzis şi să mai vorbeşti despre acei autori sau despre cărţile respective. După Revoluţie, odată cu reabilitarea acelor scriitori, cărţile au fost scoase din fondul secret şi puse din nou la dispoziţia publicului”, spune Florica Pop, managerul Bibliotecii Judeţene ”Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj.

Mari nume ale literaturii române, interzise de comunişti

Potrivit managerului, printre autorii interzişi de comunişti se numără mari nume ale literaturii româneşti, în frunte cu Eminescu şi continuând cu Constantin Noica, Emil Cioran, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Radu Gyt şi mulţi alţii.

”Până şi Eugen Barbu, care a fost un... autor de casă al regimului, a avut titluri care au fost interzise. A fost interzis şi Augustin Buzura, Marin Preda şi mulţi alţii”, îşi aminteşte profesorul şi scriitorul Ion Piţiu Dragomir.
Printre cele mai celebre cărţi interzise de comunişti se numără volumele ”Poezii”, de Mihai Eminescu, ”Momente şi schiţe”, de I.L.Caragiale, ”Poeme cu îngeri”, de Vasile Voiculescu, ”Casa Thuringer”, de Panait Istrati, ”Oameni cari au fost”, de Nicolae Iorga, ”Filosofia religiilor”, de Lucian Blaga.

Eminescu, tratat ca un infractor de comunişti

În privinţa lui Eminescu, criticul literar Alex Ştefănescu scrie, în lucrarea ”Din ”realizările” regimului comunist - Cărţi interzise”, că ”ediţiile din opera sa trecute pe lista neagră a cenzurii comuniste sunt la fel de numeroase ca acelea din scrierile lui Hitler şi Mussolini”, apreciind că poetul naţional a fost ”tratat, practic, ca un infractor”.

Potrivit criticului, pe această listă neagră apar: Poezii (complete), ed. îngrijită de prof. A.D. Xenopol, Iaşi, Ed. Fraţii Şaraga, 1893; Opere complete. I. Literatură populară, Bucureşti, Ed. Minerva, 1902; Poezii postume, Bucureşti, Ed. Minerva, 1902; Scrieri politice şi literare. Manuscrise inedite şi culegeri din ziare şi reviste, vol. I (18701877), ed. critică, introducere de Ion Scurtu, Bucureşti, Institutul de arte grafice şi editură Minerva, 1905; Poezii postume (ediţie nouă), Bucureşti, Ed. Minerva, 1905; Opere. Poesii, tomul I, ed. îngrijită de Constantin Botez, Bucureşti, Ed. Cultura Naţională, an de apariţie nemenţionat; De la Nistru până la Tisa, Bucureşti, 1918; Poezii, ediţie aleasă, Bucureşti, Ed. Socec, col. "Biblioteca pentru toţi", an de apariţie nemenţionat; Opere, ediţie îngrijită de Gh. Adamescu, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1928; Povestind copiilor, Bucureşti, Ed. Socec, 1928; Scrieri politice, comentate de D. Murăraşu, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1931; Poveşti şi nuvele, ed. a II-a, Bucureşti, Ed. Universală Alcalay, an de apariţie nemenţionat; Poezii, ed. îngrijită de George Murnu, an de apariţie nemenţionat; Opere, vol. I-IV, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1938-1939; Opere, vol. I, ediţia Perpessicius, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1939; Poezii postume, ed. îngrijită de Ion Pillat, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1939; Poezii, cu portret şi ilustraţii de Camil Ressu, Al. Poitevin-Schellety şi Jean Steriadi, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1939 (ediţie omagială a municipiului Bucureşti cu ocazia împlinirii a cinci decenii de la moartea poetului); Articole de politică românească, ed. îngrijită de Gh. Chiriţescu, Iaşi, Ed. Athanasie D. Gheorghiu, 1941; Bucovina şi Basarabia, studiu istorico-politic prezentat de prof. I. Creţu, Bucureşti, 1941; Opera politică, vol. I-II, ed. îngrijită de prof. I. Creţu, Bucureşti, Ed. Cugetarea - Georgescu-Delafras, 1941; Poeme populare, ed. îngrijită de Ion Pillat, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1942; Opere, vol. III, ediţia Perpessicius, Fundaţia Regele Mihai, 1944; Literatură populară, ed. comentată de d. Murăraşu, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, an de apariţie nemenţionat; Poeme, ed. îngrijită de Ion Pillat, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1944; România şi panslavismul, studii şi articole, Bucureşti, 1944; Poezii, ed. îngrijită de Alex. Calorian, Bucureşti, Ed. Cugetarea, 1946.

”La toate aceste ediţii se adaugă traduceri din opera sa (în germană, franceză, italiană etc.) ca şi cărţi care i-au fost consacrate de-a lungul timpului”, precizează el.

Corneliu Vadim Tudor, printre ”interzişii” regimului

O circulară a Ministerului Educaţiei transmisă Inspectoratului Şcolar Sălaj în 1985, păstrată în fotocopie de bloggerul Vasile Gogea, arată cum se punea problema în privinţa titlurilor considerate ”periculoase”:

document


”Urmare a adresei Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste nr.180.4/1985, vă rugâm să dispuneţi retragerea din circuitul lecturii şi din cataloagele pentru cititori următoarele cărţi existente în bibliotecile şcolare din judeţul dumneavoastră:


1.Tucă, Florian: ”În memoriam, itinerar eroic”, Editura Militară 1971
2.Ardelean, Teodor: ”Fariseii lui Iehova”, Editura Politică, 1983
3.Horomnea, Dragomir: ”Drumul cavalerilor”, Editura Cartea Românească, 1983
4. Tudor, Corneliu Vadim: ”Saturnalii”, Editura Albatros, 1983
5.Zaharia, Romulus: ”Ademenirea”, Editura Dacia, 1983.


Exemplarele retrase din bibliotecile şcolare vor fi preluate, pe bază de semnătură, de Biblioteca Casei Corpului Didactic”.

Vă mai recomandăm:

Cum descrie Seniorul Corneliu Coposu cenzura presei din perioada interbelică

Cum se cenzurau cărţile în perioada comunistă. "Chinurile facerii" lucrării "O lacrimă pentru Măria Sa"


 

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite