Primăriile din Moldova au scăpat de sub tutela politicului, dar au rămas fără bani

Reforma descentralizării, iniţiată în 2011 în Republica Moldova şi continuată până în prezent, a reuşit depolitizarea transferului de bani de la centru spre autorităţile publice locale, în schimb resursele financiare alocate au scăzut considerabil.

Acest lucru se explică atât prin trecerea din 2003 de la judeţe la raioane, care a crescut numărul de bugetari de la 16.000 la 25.000 în prezent şi a fragmentat harta administrativ-teritorială, cât şi prin schimbarea formulei de transfer a banilor, care astăzi este matematică şi nu mai depinde de politicienii de la Chişinău.

Experţii IDIS „Viitorul” au reamintit că dincolo de realităţile prezentului progresele în direcţia decentralizării finanţelor publice sunt astăzi vizibile, însă este nevoie de mai multă voinţă politică şi dorinţă de reformă pentru a finaliza cu succes însănătoşirea financiară a Republicii Moldova. În opinia lor, experienţa Slovaciei, în ceea ce priveşte descentralizarea, este relavantă pentru a înţelege ce trebuie făcut în Republica Moldova şi cum trebuie făcut acel lucru.

Descentralizarea, un trai mai bun pentru cetăţeni

În cadrul dezbaterii publice „Sănătatea financiară a localităţilor din Moldova prin prisma experienţei slovace”, premergătoare a unui proiect desfăşurat în comun cu Institutul pentru Reforme Economice şi Sociale din Slovacia(INEKO), s-a discutat despre creşterea responsabilităţii financiare a autorităţilor publice din Republica Moldova. Dacă acest scop va fi atins, el va permite investiţii locale pe termen mediu şi lung, implicit un trai mai bun pentru cetăţeni. Pentru a realiza acestă reformă în cadrul administraţiilor locale este nevoie de o descentralizare reală şi integrală care presupune dincolo de un cadru legal bine definit şi un transfer de resurse financiare şi competenţe de la centru. Chiar dacă acest lucru implică o dezvoltare reală pe termen lung prin investiţii ale autorităţilor locale, un control de la centru trebuie să existe în paralel pentru a asigura o bună gestionare a finanţelor publice, constată experţii. Rolul statului în ceea ce priveşte acordarea unui grad de autonomie administraţiilor publice locale rămâne cel de control şi supraveghere prin instituţiile sale în teritoriu. Pe termen lung, primăriile se vor baza pe impozitul de proprietate care reprezintă cel mai important venit la bugetul local, dincolo de alte taxe, şi care le poate asigura pe viitor planurile de investiţii necesare.

Transparenţa, dreptul cetăţenilor de a şti unde ajung banii lor

Peter Golias, directorul INEKO, a subliniat că descentralizarea fiscală presupune un transfer de competenţe şi resurse financiare de la centru către autorităţile locale. Golias a precizat că în Slovacia 70% din banii bugetului local rămâne în comunitate, adăugând că se văd în prezent roadele acestei reforme administrative. Expertul a precizat că autorităţile locale produc doar 3% din deficitul total pe care îl înregistrează statul anual, un procent nesemnificativ având în vedere ponderea de 70% care revine bugetelor locale. Robert Kirnag (foto), ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova, s-a declarat entuziasmat de faptul că Republica Moldova vrea să înveţe din experienţa Slovaciei în ceea ce priveşte descentralizarea finanţelor publice. Diplomatul consideră că Republica Moldova poate învăţa din greşelile pe care Slovacia le-a făcut în implementarea reformei sale pentru a evolua cât mai mult în această direcţie.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, a amintit că transparenţa este foarte importantă pentru autorităţile locale, deoarece transparentizarea finanţelor publice implică publicarea contractelor pe care primăria le are, respectiv un acces deplin la ce se întâmplă în realitate cu banii cetăţenilor din localităţile respective. Chiriac a subliniat că experienţa slovacă este cea mai bună pentru a implementa reformele necesare în Republica Moldova în vederea descentralizării fiscale.

În Anul 2015, cele 2.926 municipalităţi din Slovacia au înregistrat venituri de patru miliarde de euro, majoritatea obţinute prin taxe (48%), granturi şi transferuri (29%), arată datele INEKO. Acest lucru se datorează în mare parte transparenţei finanţelor publice şi a activităţii administrative din Slovacia. Astfel, pentru a fi considerate valide, toate actele emise de autorităţile publice locale din Slovacia trebuie să fie publicate pe internet.