Comisia de la Veneţia, votul mixt şi asistenţa europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Andrian Candu via Facebook
FOTO Andrian Candu via Facebook

Poziţia Comisiei de la Veneţia faţă de iniţiativa democraţilor şi socialiştilor de a introduce sistemul electoral mixt devine un reper crucial pentru alocarea asistenţei macro-financiare europene pentru Moldova. Sunt suficiente indicii care arată că PDM va încerca să ajusteze la maxim proiectul de lege respectiv, pentru a satisface măcar parţial doleanţele Comisiei de la Veneţia. Afirmaţiile aparţin analistului politic Dionis Cenuşă.

Intervenţia tandemului UE-Consiliul Europei în dosarul votului mixt creează cel puţin trei precedente importante pentru Moldova şi toată vecinătatea europeană. În primul rând, Uniunea Europeană demonstrează flexibilitate şi ingeniozitate impunând pentru prima dată pre-condiţii de ordin politic la oferirea asistenţei macro-financiare. În al doilea rând, UE transformă recomandările Consiliului Europei/Comisia de la Veneţia în pre-condiţie pentru a debursa asistenţa macro-financiară. Mai mult decât atât, UE menţine precondiţia politică printre criteriile de evaluarea a progresului pe toată durata alocării asistenţei. Nu în ultimul rând, se creează un precedent cu privire la impactul real pe care îl poate avea Parlamentul European la modificarea “termenilor contractuali” ai asistenţei macro-financiare, pe care Comisia Europeană o propune ţărilor terţe solicitante. Acest caz evidenţiază faptul că legislativul european are la fel capacitatea de a promova interesele cetăţenilor din ţările din vecinătate, precum Moldova.

În ce constă poziţia Comisiei de la Veneţia?

Primele ecouri ale poziţiei Comisiei de la Veneţia (Consiliul Europei) sunt descurajatoare pentru autorii iniţiativei de introducere a votului mixt – Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor. Poziţia Comisiei este critică atât pe partea de introducere a sistemului de vot mixt, cât şi pe cea care ţine de extinderea atribuţiilor Preşedintelui ţării (Consiliul European, iunie 2017). Cele două aspecte se conţin în proiectul de lege adoptat deja în prima lectură, în mod subit şi netransparent, cu 74 voturi venite de la democraţi, socialişti şi deputaţii neafiliaţi care gravitează în jurul PDM (IPN, May 2017).

În primul rând, Comisia vine cu o critică conceptuală menţionând că iniţiativa nu a fost adoptată ca urmare a unui consens larg, fără a preciza, dacă e vorba de consensul în cadrul Parlamentului sau a societăţii. Pe de o parte, în prima lectură pentru votul mixt au votat 74 de deputaţi din 101 adică peste 70% din componenţa legislativului. Pe de altă parte, sondajele arată o imagine total neuniformă în interiorul opiniei publice. Potrivit recentului Barometru de Opinie Publică, 37% din respondenţi optează pentru păstrarea sistemului bazat pe liste de partide, 29% - pentru vot uninominal şi 23% - vot mixt (IPP, aprilie 2017). Democraţii şi socialiştii fac referinţă la alte sondaje, conform cărora majoritatea cetăţenilor ar susţine votul mixt. Oponenţii acestei idei, opoziţia extra-parlamentară şi exponenţii societăţii civile care monitorizează activ autorităţile, consideră că democraţii ar dezinforma opinia publică şi ar forţa lucrătorii din sectorul bugetar să sprijine votul mixt.

Totodată, Comisia consideră că votul mixt va spori vulnerabilitatea în rândul parlamentarilor faţă de interesele grupurilor de afaceri, evitând să facă referinţă la  fenomenul “statului capturat” (IPN, May 2017). De fapt, deşi indirect, Comisia face aluzie la corupţia politică deja răspândită în Moldova, la care votul mixt poate contribui şi mai mult.

Al doilea bloc de critici se referă la aspectele tehnice legate de desfăşurarea votului mixt printre care se numără lipsa de claritate cu privire la modalitatea de crearea a circumscripţiilor uninominale de către Comisia Electorală Centrală. De asemenea, nu este specificat mecanismul de formare a circumscripţiilor pentru votanţii din regiunea transnistreană şi diasporă. Adiţional, este semnalat faptul că noile modificări la legislaţia electorală nu prevăd sporirea reprezentării femeilor şi a minorităţilor sau  măsuri care ar compensa acest lucru.

Democraţii au anunţat cu mai multe ocazii că au de gând să îmbunătăţească proiectul de lege, inclusiv în baza unor consultări largi. Aspectele tehnice sunt exact ceea ce guvernarea este pregătită să facă. Opoziţia extra-parlamentară şi exponenţii activi ai societăţii civile însă sunt în dezacord total cu însăşi ideea votului mixt, care ar favoriza atât democraţii, cât şi socialiştii, care dispun atât de resurse administrative şi/sau private, mass-media cu acoperire naţională, dar şi de subvenţii considerabile din bugetul de stat calculat conform performanţelor electorale din 2014 şi 2015 (Promolex, Mai 2017).

Cel de-al treilea bloc de critici ţinteşte propunerea de a extinde prerogativele preşedintelui ţării. Comisia apreciază că atribuţiile adiţionale pentru dizolvarea Parlamentului, oferite preşedintelui, ar fi excesive, dar şi că pot fi folosite ca instrument politic. În final, Comisia se exprimă în defavoarea unor puteri discreţionare atribuite preşedintelui sau Parlamentului, deoarece în ambele cazuri pot fi provocate conflicte inter-instituţionale.

Cu toate acestea, sondajele publice arată o explozie a simpatiilor faţă de preşedintele Igor Dodon. Folosind acest context favorabil, preşedintele a semnat un decret (Martie 2017) privind iniţierea unui referendum consultativ pentru toamna anului 2017 privind extinderea atribuţiilor preşedintelui, transformarea delapidărilor din sistemul bancar în datorii de stat, reducerea numărului deputaţilor până la 71 şi studierea “Istoriei Moldovei”. Cel mai degrabă, democraţii ar putea să sacrifice aceste prevederile legate de atribuţiile preşedintelui din proiectul de lege privind votul mixt, pentru a satisface parţial recomandărilor Comisiei, chiar dacă riscă să piardă sprijinul deputaţilor socialişti la votarea finală.

Asistenţă macro-financiară în trei tranşe şi cu trei condiţii

Conform propunerii de decizie privind acordarea asistenţei macro-financiare (Consiliul UE, Iunie 2017), asistenţa în valoare de 100 mln EUR va fi alocată în trei tranşe, la o distanţă de cel puţin trei luni dintre fiecare. Asistenţa dată poate fi acordată în paralel cu asistenţa prevăzută prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Cea din urmă poate ajunge la 610-746 mln EUR. de alocaţii indicative, planificate pentru perioada 2014-2020, dar transferate în funcţie de necesitate şi angajamentul pentru reforme.

Asistenţa macro-financiară va fi oferită în baza Memorandumului de înţelegere, care va fi negociat la etapa următoare. Acest Memorandum va include condiţii specifice, ale căror realizare va influenţa deciziile privind alocarea tranşelor. Asistenţa acordată sub formă de împrumuturi (60 mln EUR) urmează să fie întoarsă în maxim 15 ani, adică până în anul 2032.

Prima tranşă a asistenţei macro-financiare trebuie debursată în 2 ani şi 6 luni de la ziua intrării în vigoare a Memorandumului de înţelegere între Moldova şi UE.

În total sunt trei grupuri de condiţii fără de care asistenţa macro-financiară nu poate fi alocată. Acestea sunt foarte diverse, dar şi interdependente. Potrivit aranjamentelor între Parlamentul European şi Consiliul UE, doar îndeplinirea lor concomitentă va permite iniţierea asistenţei şi continuarea ei posterioară.

Prima condiţie este, de fapt, precondiţia politică, care constă în asigurarea de către autorităţile moldovene a unor “mecanisme democratice efective”, precum sistem parlamentar pluripartidist, statul de drept, dar şi garanţii pentru respectarea drepturilor omului. Atât Comisia Europeană cât şi Serviciul European pentru Acţiune Externă trebuie să monitorizeze aceste precondiţii atât în fază iniţială, cât şi pe întreaga durată a asistenţei macro-financiare.

Pentru a fortifica precondiţia politică, cele trei instituţii europene au semnat o Declaraţia comună, convenită în urma trialogului din 6 iunie 2017. Declaraţia face referinţă la iniţiativa de schimbare a sistemului electoral, importanţa funcţionării mecanismelor democratice, dar şi la gradul de îndeplinire de către autorităţile de la Chişinău a recomandărilor partenerilor internaţionali relevanţi, specificând Comisia de la Veneţia şi OSCE/ODIHR.

A doua condiţie include o performanţă satisfăcătoare în implementarea programului cu FMI, care conţine reforme structurale importante, în principal în sectorul financiar. În aşa fel, UE vrea să se asigure că Moldova este angajată plenar în reformele monitorizate de către FMI.

Cea de-a treia condiţie constă în implementarea propriu-zisă a Memorandumului de înţelegere Moldova-UE privind asistenţa macro-financiară, în special pe partea de politici economice.

Defectele precondiţiei politice

Ideea precondiţiei politice este esenţială pentru a face presiuni efective asupra democraţilor, care vor să folosească votul mixt pentru a-şi consolida poziţiile la alegerile din 2018. Cu toate acestea, felul în care este formulată precondiţia în Declaraţia celor trei instituţii europene este fragilă dat fiind faptul că este extrem de interpretabilă.

Mai exact, precondiţia prevede că şi Comisia Europeană, şi Serviciul European pentru Acţiune Externă urmează să acorde atenţie majoră la felul cum autorităţile moldovene iau în considerare recomandările partenerilor internaţionali, în special ale Comisiei de la Veneţia. În limitele acestei formulări, democraţii ar putea să implementeze 70-90% din recomandările Comisiei de la Veneţia, pe partea tehnică şi cea legată de atribuţiile preşedintelui, dar fără a renunţa la ideea introducerii votului mixt.

Suspendarea asistenţei oricând posibilă 

Îndeplinirea necorespunzătoare a angajamentelor faţă de UE poate duce în mod inevitabil la suspendarea sau chiar anularea asistenţei macro-financiare. Există o serie de circumstanţe în care Bruxelles-ul ar putea decide să-şi suspende ajutorul.

În linii generale, asistenţa poate fi îngheţată temporar sau anulată definitiv, dacă precondiţia politică legată de mecanismele democratice, obiectivele Memorandumului de înţelegere sau principiile Acordului de Asociere Moldova-UE nu sunt respectate de către Moldova.

Aşadar, dacă autorităţile de la Chişinău eşuează să implementeze condiţiile pentru acordarea asistenţei, inclusiv precondiţia, destul de fragilă cu privire la preluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, atunci asistenţa macro-financiară poate fi în orice moment cu uşurinţă suspendată sau chiar tăiată. Anul 2015 a demonstrat deja că UE poate îngheţa fără probleme asistenţa sa. De aceea, democraţii vor depune eforturile considerabile pentru a nu nimeri într-o pană de asistenţă europeană în perioada 2017-2018.

În loc de concluzie…

Modificarea sistemului electoral şi introducerea votului mixt este un obiectiv la care democraţii nu vor să renunţe, deoarece le asigură longevitate şi imunitate politică în perioada post-2018. Sunt suficiente indicii care arată că PDM va încerca să ajusteze la maxim proiectul de lege privind votul mixt, pentru a satisface măcar parţial doleanţele Comisiei de la Veneţia şi respectiv ale UE. Probabilitatea renunţării definitive la votul mixt este însă foarte mică.

Odată adoptată decizia privind acordarea asistenţei macro-financiare, Parlamentul European nu va mai putea impune condiţii noi. De fapt, decizia privind asistenţa ar putea fi adoptată de către Consiliul UE, cu majoritate calificată, iar între timp să fie iniţiată negocierea Memorandumului de înţelegere. Teoretic, chiar şi dacă Memorandumul va fi ratificat, UE poate aştepta până la 2 ani înainte de a efectua prima tranşa din asistenţa macrofinanciară, adică până în 2019.

Cea mai puternică formă de a bloca votul mixt este prin proteste paşnice şi alte activităţi de advocacy. Opoziţia extra-parlamentară şi exponenţii activi ai societăţii pot reuşi dacă îi fac pe democraţi să gafeze şi să acumuleze critici din partea Comisiei Europene şi a Serviciului European. În acest fel, unele resurse financiare europene vor putea fi amânate (asistenţa de 100 mln EUR), democraţii vor pierde din credibilitatea şi aşa redusă, ceea ce-i poate împiedica să-şi restabilească sprijinul public înainte de alegerile din 2018.

În fine, pentru PDM contează atât votul mixt, cât şi imaginea cu care ei vor intra în următorul scrutin care, la rândul său, depinde de accesul la cât mai multă asistenţă externă, dar şi de transferul de imagine pozitivă dinspre Occident.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite