Cristian Ghinea: Jocuri, poturi şi focuri de armă – portrete din lista lui Putin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Igor Dodon vrea să fie „tehnocratul“ – a trecut multă vreme drept un om priceput în ale economiei. Deşi nu e clar ce anume l-a calificat pentru asta.

A absolvit studii economice în Moldova, a lucrat numai la stat, predînd economie, sau la instituţia care controlează bursa. Singura lui experienţă cu economia reală au fost cîteva privatizări soldate cu scandal. A fost, ani de zile, omul PCRM pe economie. Are acea uitătură fixă şi stilul de vorbire răstit, care l-au ajutat să se prezinte ca un om de acţiune. În România, combinaţia asta, privire fixă + răsteală, o vedem la Gabriel Oprea, generalul de intendenţă care manufacturează majorităţi parlamentare pentru cine dă mai mult. Analizată mai atent, activitatea economică a lui Dodon înseamnă zero construcţie capitalistă reală şi 100% potlogării de stat. Ca ministru al economiei, a transferat comisia care elibera licenţe pentru importul de carne de la ministerul agriculturii la ministerul economiei, şi-a pus fratele în funcţie şi de atunci s-a vorbit insistent că Dodon a patronat mafia importurilor de carne. Să nu ne iluzionăm că propensiunea spre şpagă a lui Dodon ar fi problema principală, el e doar un simptom. Dodon nu a inventat nimic, a moştenit sistemul de la URSS şi de la guvernele reformiste, dar inepte, din anii ’90. Problema cu aceste scheme de sărăcire a populaţiei este că victimele nu se prind – de unde să ştie moldoveanul simplu că el plăteşte scump carnea, pentru că fraţii Dodon dau licenţe numai amicilor şi că astfel carnea devine un produs rar, unde preţul este manipulat?

În 2011, Dodon foloseşte din nou imaginea de tehnocrat care vorbeşte răstit, deci pare priceput. Candidează la primăria Chişinăului mergînd pe ideea: eu mă pricep la administrare, Dorin Chirtoacă e doar un politician. A pierdut, dar a fost foarte aproape: 49,4%. Pe lîngă că e administrator priceput, mai e şi un credincios adevărat. Pe blogul său vedem, amestecate, analize despre stabilitatea leului moldovenesc şi anunţuri organizatorice despre pelerinaje pentru pupat diverse moaşte, organizate pe banii lui. Acum cîţiva ani, am citit un reportaj despre un preot din satul de baştină al lui Dodon. Omul trecuse de la Mitropolia Moldovei (subordonată Bisercii Ruse) la Mitropolia Basarabiei (subordonată Bisericii Române). Dodon tatăl a organizat un grup de drept-credincioşi care i-au tras o mamă de bătaie şi popa s-a întors spăsit la Biserica Rusă. Ca orice bărbat straşnic din Est, Dodon simte din cînd în cînd nevoia să informeze publicul că el face sex numai cu femei şi că Europa e o chestie depravată, asaltată de homosexuali. 

În 2011, Dodon s-a rupt de Vladimir Voronin şi a plecat din partid. Există declaraţii ale sale în care spune că cine vrea în Uniunea Vamală cu Rusia e naiv, măcar din motivul că Moldova nu are graniţă cu Rusia. După multe crize politice în care alianţa de guvernare proeuropeană avea nevoie de cîteva voturi pentru a alege preşedintele ţării, Dodon a furnizat aceste voturi (a plecat din partid împreună cu alţi doi deputaţi şi a votat pentru Timofti). Interesul naţional cere stabilitate – spunea atunci. Totuşi, Renato Usatîi a spus presei că opinia lui Dodon privind interesul naţional a fost înlesnită şi de 600.000 de euro – bani gheaţă primiţi de la Vlad Filat. Sau celălalt Vlad, Plahotniuc – Renato nu ştie sigur. 

Renato Usatîi vrea să fie „omul de afaceri“. Dacă Dodon a avut măcar o carieră în Moldova înainte de a deveni în mod deschis omul Rusiei, Usatîi a apărut de nicăieri. Se lăuda prin Moldova că e consilierul lui Vlad Filat, ceea ce acum e un episod jenant pentru şeful PLDM. Filat spune că Usatîi nu a fost consilierul său şi că nu există nici un act de numire. De cealaltă parte, legitimaţia lui Usatîi pare a fi fost reală (în spaţiul fost sovietic, legitimaţiile sînt la mare cinste şi există o adevărată artă de a face legitimaţii cît mai complicate). Conform poveştii sale despre sine, Usatîi a plecat un tînăr sărac în Rusia, a făcut foamea la Moscova, pînă cînd a reuşit să dea lovitura în afaceri: a devenit furnizor de echipamente pentru căile ferate ruseşti.

Ceea ce poate fi adevărat, dar nimeni nu crede că statul rus îţi dă brusc contracte multe pentru că dovedeşti spirit anteprenorial şi inovativ. Povestea mult mai realistă este spusă de filmul Rise Project – Asasini în lege. Filmul prezintă povestea lui Gherman Gorbunţov, un bancher rus care spăla bani pentru şefii căilor ferate ruseşti, personaje din anturajul lui Vladimir Putin. La un moment dat, Gorbunţov fuge din Rusia în Republica Moldova. Se vorbeşte acolo de 800 de milioane de dolari. Nu îmi e clar dacă cu aceşti bani a fugit Gorbunţov, sau aceştia erau toţi banii spălaţi de el, dar oricum ai lua-o, dimensiunea cifrelor e ameţitoare – cu aceşti bani intri, în România, în top 5 averi totale. Preşedintele Voronin îl primeşte pe Gorbunţov, îi oferă cetăţenia Moldovei şi acesta cumpără o bancă moldovenească. Usatîi – se afirmă în film – ar fi fost cooptat de KGB-iştii de la căile ferate, cu misiunea să se întoarcă în ţara natală şi să recupereze banii, apoi să-l asasineze pe bancher. Poate vi se pare un film cu gangsteri. Chiar este un film cu gangsteri, doar că vorbim de anturajul apropiat al şefului statului rus, gangsterul-şef. 

Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro


Cristian Ghinea este directorul Centrului Român pentru Politici Europene, înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertizã în domeniul politicilor publice.  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite