Finala pentru Chişinău, o luptă între socialişti şi proeuropeni

Locuitorii din Chişinău au fost chemaţi duminică, 20 mai, să-şi aleagă  primarul general. Prezenţa la vot a fost scăzută, doar 35,53% din numărul total de alegători exprimându-şi opţiunea electorală. În turul doi, lupta se va da între socialistul Ion Ceban şi proeuropeanul Andrei Năstase.

Alegerile de duminică au avut loc într-o atmosferă de total dezinteres faţă de viaţa politică a Chişinăului: au votat doar 35,53% din alegători, adică 225.587 de cetăţeni.

În urma centralizării buletinelor de vot, Ioan Ceban, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), din care provine preşedintele Igor Dodon, şi Andrei Năstase, candidatul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), au intrat în turul al doilea al alegerilor locale. 

Ion Ceban a fost votat de 40,97% din alegători, iar Andrei Năstase, de 32,12%. Actualul primar interimar al Chişinăului, Silvia Radu, s-a clasat pe locul al treilea, cu 17,65% din voturi, fiind urmată de candiatul PUN, Constantin Codreanu, cu 4,55%.

Cine sunt cei doi candidaţi rămaşi în cursă

Ion Ceban, de 37 de ani, este sprijinit nu doar de socialişti, ci şi de preşedintele ţării, Igor Dodon. Ceban este fost viceministru al Educaţiei pe timpul guvernării comuniştilor. Între 2010-2015 a ocupat fotoliul de deputat, însă a renunţat la el pentru o funcţie mai modestă, cea de consilier în Consiliul Municipal Chişinău. Ceban promite un oraş eficient, confortabil şi modern.

Andrei Năstase are 42 de ani şi este avocat. A intrat în politică în 2015 când s-a făcut remarcat ca fiind unul dintre liderii protestelor stradale antiguvernamentale de la Chişinău, provocate de furtul unui miliard de euro din sistemul bancar. Retorica lui Năstase este îndreptată contra lui Vlad Plahotniuc şi a lui Igor Dodon. Pentru al doilea tur, Năstase se va bucura de sprijinul lui Constantin Codreanu (PUN) şi al lui Valeriu Munteanu (PL), ambii perdanţi în primul tur, dar şi de cel al Maiei Sandu (PAS).

Ce şanse au cei doi candidaţi

„Rezultatele obţinute la primul tur de scrutin au rupt pariurile care se făceau la Chişinău, influenţate de o puzderie de sondaje comandate de anumite partide influente. Candidatul comun al PAS-DA era scos din calcule şi de mulţi analişti «de curte», excesiv mediatizaţi pe la holdingurile deţinute de oligarhicii mediatici din Moldova, Plahotniuc şi Dodon. Aceştia au avut grijă să investească în partide mici cu orgolii mari – în special din zona care exploatează în scop electoral momentul Centenarului, pliindu-se pe un segment încă firav şi necristalizat de alegători cu opţiuni unioniste. Riscul acestei strategii e să creezi realităţi paralele pentru cetăţenii Republicii Moldova, puternic afectaţi de infernul cotidian existent, în schimbul unui vis frumos, dar mult mai greu de înfăptuit în condiţiile unei societăţi puternic divizate şi a unei lipse de proiect în România. În acest fel, rezultatele de duminică au venit ca un trăsnet. Ele aduc o puternică lovitură în orgoliul PD“, a explicat pentru Adevărul directorul IDIS Viitorul, profesorul universitar Igor Munteanu.

În opinia analistului, o concluzie pe baza ultimelor trei scrutine e că electoratul de stânga este în scădere – de la 166.232 de voturi luate de Igor Dodon în scrutinul din 5 iunie 2011 la 105.644, la 14 iunie, cu Zinaida Greciannîi. În 2018, stânga ajunge la 91.575 de voturi obţinute la scrutinul de duminică, 9 mai 2018. Tendinţa arată îngustarea bazinului de stânga pro-Kremlin (PSRM). Cu toate acestea, PSRM are avantajul unui bazin mobilizat şi organizat, în timp ce dreapta este destul de volatilă şi pulverizată. Din 13 candidaţi la 20 mai, tocmai opt au pretins că sunt de dreapta şi proeuropeni, iar ambiţiile i-au împiedicat să se tolereze ori să se apropie politic. Turul doi poate avantaja candidatul comun al DA-PAS numai dacă se va reuşi o mobilizare superioară faţă de primul tur. În trecut, acest rezultat a fost posibil. În 2015, PSRM a atras pentru turul doi un număr de 36.285 de voturi în plus, faţă de candidatul proeuropean, care a adăugat 52.495. În 2018, Ceban (PSRM) ar putea spera să recruteze votanţii care au preferat-o pe Silvia Radu în alegeri (18%), susţinută masiv de PD, dar nu este sigur că i-ar putea atrage pe toţi. Va depinde mult şi de acţiunile PD care, în 2016, a anunţat că sprijină candidatura Maiei Sandu, dar şi-a oferit susţinerea lui Igor Dodon. Dacă PD va proceda în acelaşi mod, va fi clar că toată retorica sa legată de faptul că PD luptă contra propagandei ruseşti în Republica Moldova este apă de ploaie şi se va îndrepta spre un guvern comun cu PSRM. Candidatul DA-PAS, Andrei Năstase, speră să recolteze voturile fărâmiţate ale grupurilor unioniste, dar şi a unor segmente indecise care nu s-au obosit să ajungă la vot (mai ales din suburbiile Chişinăului – fieful favorit al Partidului Liberal, pierzătorul net al ultimului scrutin). Rezultatul final va fi o încleştare dură pentru mobilizarea electoratului proeuropean, în absenţa spoilerilor, dar şi a clonelor lansate pentru a crea mai multă confuzie. Se va vota geopolitic (Estul sau Vestul), în condiţiile în care nimeni nu ar trebui să se iluzioneze – PAS şi DA reprezintă în acest moment singura platformă capabilă să înfrângă regimul oligarhic, care strangulează economia şi viaţa publică a Republicii Moldova, ascunzându-se după fardurile unei grimase pro Uniunea Europeană, uşor de demachiat“, a mai spus Igor Munteanu.

Al doilea tur al alegerilor locale anticipate va avea loc la Chişinău în 3 iunie.