Igor Dodon, pentru DW: „Moldova nu are un patriot ca Putin la conducerea ţării“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un interviu acordat în exclusivitate DW, preşedintele Moldovei se referă la apropierea ţării de Rusia, la unirea cu România, la un eventual război civil, dar şi la des invocata sintagmă de preşedinte „sub asediu“.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a vorbit, într-un interviu oferit DW, despre pericolele care planează, în viziunea sa, asupra Moldovei, dar şi despre şansele pe care le are ţara de a-şi soluţiona problemele teritoriale, geopolitice, sociale şi economice.

„Nu cred că Moldova va deveni membru al UE. (…) Moldovei trebuie să i se permită să se împrietenească şi cu Vestul, şi cu Estul, iar dacă ni se va spune să alegem - se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. (…) Moldova nu va supravieţui dacă Vestul sau Estul vor încerca să ne folosească în scopuri militare. (…) „Iar lichidarea statalităţii moldoveneşti înseamnă război civil“, a menţionat Dodon.

Potrivit lui, în momentul acesta Republica Moldova nu este independentă în luarea deciziilor, hotărârile pe subiecte majore fiind luate, în opinia sa, la Bruxelles şi Washington. Dodon a criticat Occidentul pentru faptul că a sprijinit, în ultimii 9 ani, nişte partide pro-europene false, care şi-au furat propriul popor, acoperindu-se cu drapelul UE. În felul acesta au compromis ideea europeană în Moldova.

Pe de altă parte, Igor Dodon s-a lăudat cu relaţia pe care spune că o are cu Vladimir Putin şi s-a arătat convins că acesta va învinge la alegerile din 18 martie din Rusia. A ţinut să-l laude pe Putin chiar în detrimentul său, menţionând că „Moldova nu are un astfel de patriot la conducerea ţării“.

În ceea ce priveşte declaraţiile simbolice de unire cu România, semnate de unii primari şi consilii locale din Republica Moldova, Dodon a spus că respectivele declaraţii nu sunt doar simbolice:

„Este vorba de o campanie, o încercare de a determina cât mai multă populaţie să pledeze pentru lichidarea statalităţii moldoveneşti.“

Vorbind despre integrarea europeană şi pericolul izbucnirii unui război civil în cazul pierderii statalităţii Moldovei, preşedintele Dodon s-a referit la rezultatele referendumului ilegal din 2 februarie 2014 din Autonomia Găgăuză. În cadrul acestuia 97% dintre locuitorii regiunii s-ar fi pronunţat pentru aderarea Moldovei la „Uniunea Vamală“ controlată de Rusia. După respectivul plebiscit, susţinut de Igor Dodon în calitate de lider al Partidului Socialiştilor, procurorii moldoveni au declanşat mai multe procese penale pentru acţiuni separatiste.

DW: – Dle preşedinte, Moldova se confruntă cu un conflict între ramurile puterii. Parlamentul v-a tăiat din atribuţii, Dvs refuzaţi să semnaţi unele decizii ale Parlamentului. Mulţi consideră că aceste neînţelegeri au la bază opţiunea Dvs pro-rusă. Este adevărat?  

Igor Dodon: - Ştiţi, din păcate, de la proclamarea independenţei Moldovei, am în vedere istoria modernă – ultimii 26 de ani liderii politici, elitele politice au fost împărţite în pro-europeni şi pro-ruşi. Şi acest lucru este prost pentru Moldova. De aceea, din păcate, această încercare de a ne eticheta pe noi ca pro-ruşi, evident, ea există şi vine din partea oponenţilor mei politici. Dar aceasta e o mare greşeală. Eu sunt, întâi de toate, un politician pro-Moldova. Şi cred că Moldova poate supravieţui doar dacă va avea relaţii bune şi cu Vestul, şi cu Estul . Noi nu ne putem împrieteni cu Rusia împotriva Europei şi nu ne putem împrieteni cu Europa împotriva Rusiei.

DW:  Bine, haideţi să ne lămurim cu prietenia aceasta – cu unii sau cu ceilalţi…

Igor Dodon: - Hai!

DW: Cum consideraţi Dvs, dacă consideraţi aşa, care ar fi avantajele unei potenţiale apropieri de Rusia? Am în vedere apropierea poziţiilor şi o apropiere politică.

Igor Dodon: Ştiţi, sunt foarte multe chestiuni de actualitate… şi nu doar de actualitate, dar şi strategice, care se referă la soarta Moldovei, care depind direct de parteneriatul strategic cu Rusia. Dacă vorbim de chestiunile sociale şi economice – în Federaţia Rusă lucrează peste 600 de mii de conaţionali de-ai noştri. Având în vedere că populaţia Moldovei este acum de 3 milioane, 600 de mii înseamnă foarte-foarte mult. Aceşti oameni transferă anual acasă mai mult de 1 miliard de dolari. Ca să înţelegeţi cât de mult contează aceste cifre pentru noi - anul trecut investiţiile directe au fost de 150 de milioane de dolari, adică de 6-7 ori mai mult. Piaţa rusă este prioritară pentru produsele noastre agroalimentare. Anul trecut noi am exportat aproximativ 200 de mii de tone de mere pe piaţa rusă din cele 400 de mii de tone pe care le-am produs. Pentru comparaţie, în UE, anul trecut noi am exportat 1,5 mii tone, adică de 18 ori mai puţin. Noi suntem dependenţi de gazul rusesc. Noi luăm necesarul de 100% de gaze de la „Gazprom“.

În ceea ce priveşte chestiunile strategice, fără îndoială este vorba de problema transnistreană – în soluţionarea acestei probleme sunt implicate, bineînţeles, toate părţile – şi Estul şi Vestul, dar poziţia Federaţiei Ruse este foarte importantă. Dacă vorbim despre integrarea europeană , ştiţi noi cu Europa avem hotare comune. Uniunea Europeană este vecinul nostru . Noi avem hotarul, iată, cu România stat-membru al UE. Noi avem regim liberalizat de vize cu UE – foarte important pentru noi. Avem Acordul de Asociere. Personal, am multe obiecţii faţă de acest acord, dar el există, funcţionează. În baza acestui acord, în ţară au loc anumite reforme.

DW: Legat de acest acord, scuze că vă întrerup, în acest acord scrie că vă apropiaţi de UE, iar Dvs aveţi obiecţii faţă de acest acord. Înseamnă că nu sunteţi pentru apropierea de UE. Care sunt neajunsurile?

Igor Dodon: - Hai să vă explic. Eu nu cred că Moldova va deveni membru al UE. De aceasta nu este pregătit nici Bruxelles-ul şi ne-au dat clar asta de înţeles la recentul summit al Parteneriatului Estic, dar nici Moldova nu este pregătită pentru asta. Moldova, ca ţară, deja am spus asta la început, poate supravieţui doar menţinându-şi prietenia şi cu unii, şi cu ceilalţi. În Moldova, 1/3 din populaţie este vorbitoare de limbă rusă. Ei nu sunt ruşi. Ei sunt ucraineni, găgăuzi, bulgari – sunt vorbitori de limbă rusă. Şi atunci când cineva ne pune să alegem ori – ori  – se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. Eu cred – şi eu asta simt în ultima vreme – cred, aşadar, că jucătorii geopolitici din această regiune au conştientizat că pentru Moldova, pentru ţări precum Moldova, trebuie să se creeze condiţii ca să poată avea relaţii bune şi cu unii şi cu alţii şi să nu ne tragă nimeni dedesubt. Eu sunt pentru implementarea acquis-ului comunitar, a standardelor europene în foarte multe sectoare: justiţie, mass-media, unele chestiuni sociale – sigur că acestea trebuie implementate, trebuie preluate practicile pozitive care funcţionează în UE – desigur că noi vom susţine asta.

DW: - Dar care sunt obiecţiile?

Igor Dodon: - Eu am obiecţii, de exemplu, referitor la anumite aspecte economice. Noi am semnat Acordul de Liber Schimb cu UE, ne-am deschis piaţa pentru mărfurile europene şi producătorii noştri autohtoni nu pot face faţă concurenţei. De ce? Pentru că pe aceste poziţii producătorii din Europa beneficiază de subvenţii serioase din partea statului. Noi nu le putem oferi aşa ceva. Şi noi ne distrugem producătorul autohton. De aceea, atunci când ne-a vizitat comisarul pentru comerţ de la Bruxelles şi noi am discutat acest subiect şi cu doamna Mogerini, eu le-am spus: haideţi să revedem unele aspecte. Noi putem lăsa Acordul de Liber Schimb aşa cum este ca parte a Acordului de Asociere, dar în privinţa a 6-7 grupuri de mărfuri care pentru noi sunt importante, este vorba de complexul agroindustrial, haideţi să revenim la comerţul asimetric. Acestea sunt aspectele economice .

DW: - Am înţeles.

Igor Dodon: – Mai sunt şi câteva aspecte care ţin de partea politică şi eu o să vă spun care sunt acestea. În Acordul de Asociere se referă foarte vag la tot ce înseamnă apărare, armată etc. Moldova este o ţară neutră. Şi noi trebuie nu doar să menţinem această neutralitate, dar şi să o întărim. Noi categoric nu vrem să participăm la vreun fel de operaţiuni militare, în blocuri militare etc.

DW: - Sunteţi împotriva NATO…

Igor Dodon: - Eu sunt contra oricărui bloc militar. Eu cred că Moldova nu trebuie să fie nici membru NATO, nici al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), pentru că Moldova nu va supravieţui dacă va încerca să ne folosească în scopuri militare, fie că este vorba despre Estul sau despre Vest.

Preşedintele Moldovei, Igor Dodon, în dialog în exclusivitate cu DW (partea I)


DW: - Eu am înţeles atât raţionamentele Dvs economice, cât şi pe cele politice. Acum haideţi să ne lămurim un pic cu simpatiile şi antipatiile Dvs pro-ruse sau anti-ruse… În Moldova au fost interzise ştirile difuzate de posturile ruseşti de televiziune. Dvs aţi condamnat această interdicţie. De ce?

Igor Dodon: - Nu poţi lipsi cetăţeanul de dreptul de a privi orice îşi doreşte el. Să fie şi aşa fel de canal, şi aşa… Dacă îi place să urmărească CNN, DW – să le urmărească. Dacă îi place să urmărească „Rossia 24“ – să urmărească. De ce oponenţii mei politici au recurs la această interdicţie? Ei înţeleg foarte bine că aceasta nu va schimba nimic. Moldova intră în primele 10 ţări în ceea ce priveşte rata de penetrare a internetului. Cetăţenii şi-au montat antene parabolice, captează semnalul de pe sputnic şi urmăresc ceea ce le place. Dar ei au făcut asta ca să placă Washingtonului şi Bruxelles-ului. Acum e la modă să fii anti-rus… din considerente politice etc.. Şi ei au decis: hai să facem acest pas, adică încă un pas geopolitic, pentru ca respectivii să ne susţină pentru opţiunea noastră geopolitică. În interiorul ţării au ruinat tot, reforme nu se fac, sărăcia creşte, nivelul corupţiei a crescut sub lozinci europene, vedem asta în toate rapoartele instituţiilor occidentale. Dar nu tot ce luceşte e aur. Ei se numesc pro-europeni, pentru că şi-ai instalat drapelul UE pe Procuratura Generală,el atârnă acolo, dar aceasta nu înseamnă că Procuratura a început să lucreze după standarde europene.

DW: - Adică vreţi să spuneţi că aceasta este o formulă de a devia atenţia de la problemele care realmente există în ţară şi pun întreaga vină pe propaganda rusească… 

Igor Dodon: - 9 ani a funcţionat tactica asta. Când au furat 1 miliard de dolari din bănci, noi am avut o astfel de întâmplare… Apropo, imediat după semnarea Acordului de Asociere cu UE, din Banca Naţională a Moldovei, prin intermediul băncilor comerciale au furat 1 miliard de dolari (08.11). Aşa ceva nu s-a mai întâmplat nicăieri – atâta ticăloşenie. Iată atunci când ei făceau asemenea acţiuni împotriva propriului popor, tot timpul le spuneau occidentalilor: ascultaţi, voi iertaţi-ne, pentru că dacă nu o să ne susţine în continuare, vin ruşii. Iată o să vină Dodon – el e mâna lui Putin.

DW: - Când spuneţi „Ei“ îi aveţi în vedere pe oponenţii Dvs?

Igor Dodon: - Este vorba de aşa-zisele partide pro-europene. Pe aceasta s-au ţinut toţi aceşti 9 ani. Iar Occidentul toţi aceşti 9 ani a călcat pe această greblă. De aceea, atunci când eu spun că încrederea în UE a scăzut de 2 ori am în vedere anume aceasta. Pentru că cetăţeanul moldovean nu înţelege. El vede că băieţii aceştia fură banii din bănci, îşi bat joc de pensionari etc. şi fac toate astea sub drapelul integrării europene. Şi atunci când eu îi întrebam… o întrebare foarte simplă partenerilor noştri europeni… Eu îi respect. Eu tot timpul le mulţumesc, pentru că aşa cum ne-au ajutat ei în ultimii 9 ani, nu ne-a ajutat încă nimeni. În cei 26 de ani de independenţă, câţi bani ne-a oferit Bruxelles-ul nu ne-a dat nimeni. Dar faptul că nu se vede nici un efect, e foarte rău. Trebuia să li se ceară socoteală. Şi în 2014 sau în 2015, Bruxelles-ul a încetat finanţarea.

DW: - Haideţi să vorbim despre Moldova din interior. Mai mult de 30 de localităţi au semnat declaraţii simbolice de unire cu România. Totodată, mai mult de 150 de localităţi au semnat…

Igor Dodon: - Deja 220… 

DW: - … declaraţii în susţinerea statalităţii Moldovei. Dvs. aţi spus la un moment dat că Moldova se află în prag de război civil. Tot mai credeţi aşa?

Igor Dodon: - Eu consider că dacă, la o anumită etapă, conducerea Moldovei, la nivel oficial va încerca să meargă pe ideea unirii cu România şi lichidării statalităţii moldoveneşti, asta va însemna război civil. Noi prin aşa ceva am trecut la începutul anilor ’90. Problema transnistreană – şi noi am fost la un pas să mai avem o astfel de problemă în Găgăuzia  – anume din acest motiv a apărut. Ce înseamnă aceasta? Este un stat membru al UE, vecinul nostru, România. Sunt fraţii noştri. Noi îi respectăm, îi iubim. Dar noi avem statul nostru. Noi nu pretindem la părţi din teritoriul lor, deşi jumătate din România de azi, istoric, în veacul XIV, era Moldova. Moldova mare. Noi nu pretindem acum la nimic. Dar acolo (în România – n.n.) şi-au propus ca obiectiv politic să unească această palmă de pământ, ţara noastră, cu România. Este o greşeală. Dar un astfel de proiect este finanţat la nivel de stat. Din bugetul de stat al României sunt finanţate posturi TV care pledează deschis pentru unire. Pe aceste posturi TV nu le interzice nimeni. Asta e important. De aceea, când au început să semneze aceste declaraţii... Ele nu sunt simbolice. Ele nu sunt pur simbolice. Este vorba de o campanie. Este o încercare de a determina cât mai multă populaţie să pledeze pentru lichidarea statalităţii moldoveneşti. În acest caz, poziţia mea a fost foarte tranşantă şi clară. Eu cred că orice preşedinte în locul meu – el este garantul statalităţii – nu ar admite aşa ceva. Eu nu vreau război civil. Eu nu vreau destabilizare. Dar ar trebui să lucreze mult mai activ în acest sens şi instituţiile statului.

DW: - Spuneţi-mi vă rog, iată pe de o parte - propaganda rusească , pe de altă parte vorbiţi de această campanie... În ce măsură Moldova, în opinia Dvs., este independentă în luarea deciziilor?

Igor Dodon: - În momentul acesta, eu cred că prea multă independenţă nu are. Atunci când au de furat ceva, ei fură singuri. Dar în ceea ce priveşte chestiunile majore – este vorba de UE şi Washington. Eu nu sunt împotriva acordurilor. Eu personal am condus negocierile cu FMI în 2005 şi 2006 când Moldova beneficia de un program foarte avantajos. Eu eram negociator din partea Moldovei. Noi avem nevoie de astfel de acorduri – cu FMI, cu Banca Mondială, cu UE , dar ele trebuie să reiasă din interesele noastre naţionale. Şi se poate ajunge la compromis. Eu am găsit asemenea compromisuri.

DW: - În Rusia vor avea loc alegeri în curând, pe 18 martie. Toţi se aşteaptă că Vladimir Putin va fi reales. Pe Dvs. asta v-ar bucura? 

Igor Dodon: - Eu niciodată nu mi-am ascuns atitudinea. Eu cred că Vladimir Vladimirovici a făcut foarte mult pentru Federaţia Rusă. Moldovei îi lipseşte un astfel de patriot la conducerea ţării. Şi, din păcate, în ultimii 25-26 de ani, aşa personalităţi… Un pic a încercat Voronin să facă ceva , dar aşa personalităţi noi n-am avut, de aceea eu cred că… eu nu vreau să mă amestec, sunt procesele lor interne, dar eu consider că victoria lui Putin va fi un pas pentru fortificarea în continuare a poziţiilor atât în interiorul ţării, cât şi în plan extern. Pentru noi, pentru Moldova, pentru mine personal, eu am relaţii foarte bune cu Vladimir Vladimirovici – noi ne-am întâlnit de multe ori anul trecut şi eu sper că după ce va fi reales noi vom dialoga şi vom colabora la fel de bine.

Preşedintele Moldovei, Igor Dodon, în dialog în exclusivitate cu DW (partea a II-a)


DW: - Să discutăm acum despre Ucraina, vecinul Dvs. şi vecinul Rusiei. Având în vedere experienţa Dvs în soluţionarea problemelor cu Rusia în Transnistria, ce sfat i-aţi da Ucrainei pentru soluţionarea conflictelor, problemelor pe care le are în Donbas şi Crimeea?

Igor Dodon: - Ştiţi, Ucraina este vecinul nostru. Şi dacă noi am putea să nu încurcăm, asta e cel mai important, să nu încurcăm – acesta va fi cel mai mare ajutor. Eu sunt gata să discut şi cu vecinii noştri din Ucraina, bineînţeles cu Rusia noi avem deja contacte, dar eu îmi doresc foarte mult ca ei cât mai repede să se aşeze şi să rezolve aceste probleme.

DW: - Un răspuns foarte diplomatic… 

Igor Dodon: - Nu. Eu nu cunosc detalii despre ceea ce se întâmplă la ei. Cum? Se vor aşeza odată la masa de negocieri şi trebuie să rezolve problema aceasta. Dar, aceasta e o lecţie importantă şi pentru noi. Mă refer la ceea ce se întâmplă în Ucraina. O lecţie tristă. Aceasta este o lecţie importantă şi pentru Rusia, şi pentru UE, şi pentru SUA. Ori ce s-a întâmplat – părerea mea  – pe ei şi unii şi ceilalţi au încercat să-i tragă spre ei.

DW: - „Ei“, aveţi în vedere UE – „ceilalţi“, Rusia? 

Igor Dodon: - UE, Rusia, UE împreună cu SUA. Niciodată Ucraina de Vest nu va fi pro-rusă. Şi niciodată regiunile acestea destabilizate, Crimeea – nu vor fi pro-europene. La fel e şi în Moldova. Transnistria nu va fi niciodată pro-europeană. Nu va fi. Acolo sunt 300 de mii de cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Ei sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova. În Autonomia Găgăuză sunt 150 de mii de locuitori – mai mult de 150 de mii de locuitori. La referendum 97% au optat pentru Uniunea Eurasiatică, anterior se numea Uniunea Vamală. Ei niciodată nu vor vota 97% pentru Europa. Dacă politicienii din Rusia şi din Europa vor încerca să-i tragă spre ei, va avea loc ruptura. Eu cred – aici avem de-a face cu un moment foarte important – eu cred că şi Bruxelles şi Moscova – eu am discutat şi cu Putin şi cu Mogherini, şi cu Tusk – eu cred că au început să conştientizeze că pentru astfel de ţări trebuie să li se dea posibilitate să aibă relaţii bune şi cu unii, şi cu alţii.

DW: - Bine, hai să ne întoarcem la ţara Dvs. Datorită Acordului de la Minsk, atenţia comunităţii internaţionale asupra Ucrainei a crescut. V-aţi dori la fel de multă atenţie din partea Occidentului, din partea comunităţii internaţionale în reglementarea problemei transnistrene?

Igor Dodon: - Noi avem deja formatul de negocieri 5+2 care a fost convenit şi care funcţionează şi dă anumite rezultate concrete. Dar dacă am început să discutăm despre Transnistria, aceasta este o temă foarte importantă. Eu cred că Vestul şi Rusia, în timpul apropiat, vor avea nevoie de o agendă comună în această regiune. Ambele părţi vor avea nevoie de istorii de succes. Siria e departe. Dar cei din Vest şi Rusia vor trebui să construiască „poduri“, vor trebui să demonstreze că pot să ajungă la nişte înţelegeri, nu să lupte doar cu sancţiuni unul împotriva celuilalt. Şi haideţi să analizăm unde, în această regiune, se poate atinge un compromis. În Ucraina, deja am vorbit, nu va fi uşor. Alte conflicte îngheţate… Noi vedem ce se întâmplă între Armenia şi Azerbaidjan. Eu am fost anul trecut şi la Baku şi la Erevan. Şi anul acesta voi merge. Eu am relaţii bune şi cu unii şi cu ceilalţi. Dar cel mai uşor de soluţionat este situaţia de la noi, din Transnistria. Noi nu avem acele probleme care sunt în Donbas sau în Caucaz. De aceea, eu consider că 2019, când se vor termina alegerile, se va face o încercare de a soluţiona şi de a demonstra succes în soluţionarea anumitor probleme. Şi eu cred că noi vom avea o ocazie serioasă ca Moldova şi soluţionarea problemei transnistrene să apară în agenda marilor jucători. Eu mizez foarte mult, am mai spus asta reprezentanţilor Germaniei , eu mizez foarte mult pe o poziţie pro-activă a Berlinului în această privinţă. Şi dacă Germania îşi va asuma o astfel de agendă , eu sunt convins că va apare şi voinţă din partea părţii ruse… O să vă spun chiar mai tranşant – eu discut această chestiune de fiecare dată când mă întâlnesc cu Putin. Eu abordez acest subiect de fiecare dată cu oficialii şi politicienii europeni şi occidentali la fiecare întâlnire .

DW: - Apropos, încă o întrebare scurtă vizând Ucraina: Veţi solicita Kievului să închidă hotarul între Ucraina şi Transnistria, pentru a pune presiune pe Moscova?

Igor Dodon: - Nici nu se pune astfel problema ca să închidem şi aşa mai departe… Astea sunt discuţii şi tentative de a interpreta lucrurile. Dacă noi vorbim despre crearea unui stat comun, atunci stat comun înseamnă hotare comune. Iar noi avem stat comun. Toate statele spun că Transnistria este parte a Moldovei. Asta înseamnă că trebuie să avem hotar comun. Problema nu constă în a închide. Dacă acolo apar nişte posturi şi din cauza asta este prejudiciat bugetul transnistrean, agenţii economici sau cetăţenii, atunci aşa ceva nu putem face categoric. Trebuie să ne aşezăm la masa de negocieri şi să identificăm ieşiri din situaţie. Dar dacă aceasta împiedică contrabanda, atunci înţeleg că există interes economic şi aceasta nu are nici o legătură cu interesele cetăţenilor. Pentru că este vorba de grupări care fac bani prin aceste scheme de contrabandă.

DW: - Despre alegerile parlamentare. Ele sunt planificate pentru luna noiembrie. Cum credeţi că vor fi? Va fi ceva altfel?

Igor Dodon: - Probabilitatea că alegerile parlamentare ordinare vor avea loc în noiembrie este mare. Deşi dacă ţinem cont de faptul că primarii de Chişinău şi Bălţi şi-au dat demisia, pot să apară unele modificări. Adică eu nu exclud că ele pot să aibă loc şi mai devreme. Eu nu exclud că alegerile parlamentare pot avea loc mai devreme. Noi insistam să fie organizate alegeri anticipate din 2014. Şi poziţia noastră este, şi eu deja am spus, cum numai va apărea posibilitatea să dizolv Parlamentul, eu voi semna imediat decretul. Cu cât mai repede, cu atât mai bine .

DW: - Dle. preşedinte, aş vrea, la final, să vă întreb ceva mai personal. Sunteţi un preşedinte sub asediu?

Igor Dodon: - Destul de des sunt întrebat despre asta. Ştiţi, noi parcă am fi pe un câmp minat. Oponenţii noştri politici, pentru că nu pot controla preşedintele, eu am vorbit despre Partidul Democrat, care şi-a tras majoritate parlamentară cu sprijinul Vestului, dar pentru că nu pot controla Preşedinţia, încearcă să-mi limiteze spaţiul de manevră. Mi-au tăiat majoritatea atribuţiilor. Serviciul de Informaţii şi Securitate era în subordinea preşedintelui – mi-au luat-o. Procurorul general trebuie numit de preşedinte – ei s-au grăbit şi, până la învestirea mea, l-au ales singuri. Văd că preşedintele nu semnează ceva – ei, prin intermediul Curţii Constituţionale, ca nişte laşi emit nişte interpretări ilegale de care râde deja toată lumea… Nu e o situaţie simplă. Cel mai important lucru este că în mine cred oamenii  – majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova susţine poziţia mea.

DW: - Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, vă mulţumesc pentru acest interviu. 

Igor Dogon: - Vă mulţumesc şi eu. 

Preşedintele Moldovei, Igor Dodon, în dialog în exclusivitate cu DW (partea a III-a)

Interviul a fost realizat de Juri Rescheto pentru Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite