„KGB“-ul la Curtea Constituţională. Un afront moldo-rus la adresa României
0
Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomaţi români aflaţi la post în Chişinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială formată din şase maşini, au trecut graniţa în România.
Analiză realizată de Radu Cupcea*
Ambasadorul român în Republica Moldova fusese convocat cu o zi înainte la sediul Ministerului de Externe din Chişinău, unde i s-a înmânat o notă prin care era informat că, din cauza „unor acţiuni incompatibile cu activitatea diplomatică“, el şi ministrul-consilier sunt declaraţi personae non gratae. Celor doi diplomaţi li s-a dat un termen de 24 de ore pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova. În plus, Republica Moldova a introdus regimul de vize pentru cetăţenii români începând de joi, 9 aprilie 2009, de la ora 0.00.
Totul se întâmpla după „revoluţia twitter“ a tinerilor basarabeni din 7 aprilie 2019, care avea să ducă la debarcarea regimului comunist şi venirea la putere a forţelor pro-europene.
Liderul de atunci la Chişinău era comunistul Vladimir Voronin, cel care a dat ordinele. Dar cel însărcinat cu toată gestiunea acestor evenimente, dar şi a celei mai negre şi anti-româneşti perioada prin care a trecut R. Moldova, era Arthur Reşetnicov, şeful Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS).
Arthur Reşetnicov – numit de Voronin, promovat de guvernul Plahotniuc/Filip
Foto: Vladimir Plahoniuc (stânga), liderul PDM şi Vladimir Voronin, liderul PCRM.
O ştire a trecut aproape neobservată la Bucureşti. Fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate din perioada 2007-2009, deputatul PDM Artur Reşetnicov, elevul sârguincios şi creaţia fostului preşedinte comunist Voronin, a fost desemnat de Guvern miercuri, 12 decembrie, în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Din 2009 până în 2015, Artur Reşetnicov a ocupat funcţia de deputat din partea fracţiunii Comuniştilor, după care a aderat la PDM condus de Vladimir Plahotniuc. Curtea Constituţională de la Chişinău este formată din şase judecători, desemnaţi câte doi de către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. Mandatul de judecător la Curtea Constituţională este de şase ani.
Ştirea care ar fi trebuit să fie evidenţiată la Bucureşti este de fapt că Arthur Reşetnicov, fostul pupil al lui Voronin şi şeful SIS, a fost numit din partea guvernului Filip/Plahotniuc, nici măcar din partea Preşedintelui Igor Dodon!
O încă dovadă de „prietenie“ a guvernului Plahotniuc/Filip faţă de „fraţii“ de la Bucureşti.
Cea mai neagră perioadă de război diplomatic, cultural şi identitar împotriva României (2007-2009)
Arthur Reşetnicov (stânga), cu lenta rusească pe sacou, alături de Vladimir Voronin, la o manifestaţie comunistă şi pro-rusească de la Chişinău.
Arthur Reşetnicov a fost numit în noiembrie 2007 şef al SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate), iar din această postură s-a făcut pentru prima dată remarcat în spaţiul public. Conform presei de la Chişinău, după evenimentele din aprilie 2009 el a acuzat direct România de implicare prin „susţinerea presei de opoziţie de la Chişinău“ şi „atacuri informaţionale“. Mai mult, el a acuzat Bucureştiul că ar fi trimis „grupuri de tineri“ care să atace instituţiile statului.
În 2013, el a fost acuzat că ar beneficia de cetăţenia română deşi atacă dur ţara vecină. În replică, Reşetnicov a spus că este gata să-şi ardă paşaportul în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Perioada 2007-2009 a fost perioada neagră a relaţiei Bucureşti-Chişinău. Războiul cultural, politic sau identitar a fost total. Relaţiile diplomatice au ajuns la zero, mai ales odată cu expulzarea diplomaţilor şi introducerea vizelor pentru cetăţenii din România. Dar a existat un război constant pentru denigrarea României la instituţiile internaţionale, la Bruxelles sau în alte capitale europene şi nu numai. Războiul pentru „limba moldovenească“ şi impunerea ei la nivel internaţional a fost la apogeu.
De remarcat că tot în această perioadă Chişinăul oficial şi personal Vladimir Voronin au reluat relaţiile cu Moscova, Voronin fiind prezent în 2009 într-o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu omologul său, Dmitrii Medvedev şi cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. R. Moldova a revenit atunci la relaţia în trei Moscova-Chişinău-Tiraspol, după eşecul Memorandumului Kozak, care îngheţase relaţia dintre Rusia şi R. Moldova.
La Chişinău continuă dansul cu Federaţia Rusă pentru federalizare
Arthur Reşetnicov posta în 2012 pe FB fotografia sa purtând un tricou cu mesajul admirativ „KGB все еще следит за тобой“ (traducere din rusă - KGB încă te urmăreşte)
LARICS a prezentat în ultima vreme nenumărate dovezi că la Chişinău se pregăteşte ceva la nivel strategic care să implice Federaţia Rusă. A apărut publică şi informaţia despre documentul lui Igor Dodon care să prevadă un aşa zis „statut special“ pentru Transnistria după eventuala federalizare.
Asistăm la o serie de atitudini ale Binomului Plahotniuc-Dodon care sunt îndreptate în aceea direcţiei. Binomul nu mai dă doi bani pe Bucureşti în acest moment şi nu îl mai interesează ce ar putea spune acesta.
Reactivarea unor personaje de tristă amintire, precum Arthur Reşetnicov, nu este singulară. Recent, la Chişinău s-a anunţa revenirea în politică a fostei eminenţe cenuşii a lui Vladimir Voronin de pe vremea când acesta era preşedinte, Mark Tkaciuk, unul dintre personajele puternic implicate în tot ce a ţinut de tentativa de implementare a Memorandumul Kozak din 2003 sau evenimentele din 9 aprilie 2009. Deloc întâmplător, acesta s-a şi repezit să dea un interviu în presa rusă inclusiv despre problematica federalizării.
Asupra acestor chestiuni vom reveni pe larg.
*Radu Cupcea este doctorand la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române.
Se încarcă comentariile...
