În stilul acesta, Primăria Capitalei ar putea rezolva cancerul, SIDA şi foametea

Primăria Capitalei a „rezolvat” problemele accesibilizării spaţiului public la nevoile persoanelor cu dizabilităţi prin eliminarea din textul unui document oficial a referirilor la acestea.

Este vorba despre Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov cel care are ca obiectiv strategic Accesibilitatea! Iată ce prevede acest obiectiv:

Accesibilitate – Punerea la dispoziţia tuturor cetăţenilor a unor opţiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a se deplasa spre destinaţii şi servicii.

Ei bine, în perioada septembrie 2014 – iunie 2015, mai mulţi experţi în mobilitate urbană au analizat problemele din regiunea Bucureşti – Ilfov şi, pe partea de accesibilizare, au constatat că nicio stradă nu îndeplineşte condiţiile legale. Această observaţie a fost trecută în raport, urmând ca, la fel ca pentru toate problemele constatate, să se ofere nişte soluţii.

Însă administraţia oprescu nu îşi dorea ca acest tip de planificare, specific oraşelor civilizate, să fie implementat în Bucureşti. De aceea, a făcut tot posibilul ca acest plan să nu fie funcţional. La fel au procedat şi primarii interimari.

Aşa s-a ajuns în situaţia în care experţii şi-au terminat contractele în decembrie 2015 fără ca planul să fie adoptat.

Chiar dacă documentul a stat prin sertare mai mult de un an, administraţiile locale de după oprescu au refuzat să informeze cetăţenii despre principiile unui astfel de plan.

Acest lucru face ca planul să fie nefuncţional, deoarece în comparaţie cu stilul vechi de planificare, care punea accent pe investiţii majore, PMUD pune accent pe schimbarea mentalităţilor prin informarea publicului. Adică, rezolvarea problemelor fără investiţii majore. Iar acest lucru este de neconceput pentru politicienii noştri.

Acestea au fost cauzele pentru care am contestat modul de realizare a PMUD Bucureşti-Ilfov şi am depus plângeri către mai multe instituţii privind deficienţele documentului. Dintre acestea, lipsa accesibilizării spaţiului public la nevoile persoanelor cu dizabilităţi este cea mai importantă, pentru că o astfel de planificare se bazează pe încurajarea deplasărilor pietonale.

Or documentul nu propune măsuri realiste care să ducă în final la eliberarea trotuarelor pe termen scurt şi îmbunătăţirea condiţiilor de mers pe jos astfel încât persoanele cu dizabilităţi să se poată deplasa independent în spaţiul public, în orice colţ al oraşului. Fără aceste măsuri, este evident că oamenii vor continua să se deplaseze motorizat iar numărul autovehiculelor va creşte. Pentru că măsurătorile realizate de experţi au arătat că 45% din călătoriile din Bucureşti sunt mai scurte de 3 km!

Luna trecută, ignorând problemele documentului, Primăria Capitalei a pus în dezbatere PMUD (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă). Am fost curios să verific documentul pus în dezbatere.

Am asezat pe monitor documentul din 2015, realizat la plecarea experţilor, şi documentul din 2017, propus spre adoptare cu ştampila de control a Primăriei. Am găsit mai multe modificări în document, însă mi-a atras atenţia faptul că au fost eliminate toate referirile la problemele de accesibilizare a spaţiului public la nevoile persoanelor cu dizabilităţi.

Aşa au gândit cei care au făcuta asta: dacă şterg paragrafele care prezintă problema, ea dispare, deci... „s-a rezolvat”.

Într-un fel, îi înţeleg. Au făcut exact ceea ce gândesc: ce rost mai are să cheltuim bani cu ăştia?

Iar faptele demonstrează că acest dezinteres faţă de problemele persoanelor cu dizabilităţi persistă de peste un deceniu şi jumătate. Pentru că atunci a apărut prima obligaţie legală privind accesibilizarea spaţiului public. Iar în aceşti peste 15 ani, cheltuind peste 15 bugete ale Capitalei, administraţiile locale din cele 7 primării n-au reuşit să realizeze sau să repare nicio stradă conform Normativului 51.

Iar pentru următorii 15 ani*, autorităţile Bucureştiului îşi propun să facă pentru persoanele cu dizabilităţi ceea ce au făcut şi până acum: NIMIC.

Dacă primul gând care ţi-a trecut prin minte a fost ”n-am pe nimeni în familie cu dizabilităţi, deci nu-mi pasă”, trebuie să înţelegi că accesibilizarea aduce beneficii tuturor bucureştenilor, deoarece cu toţii suntem pietoni, înainte de a urca într-un autobuz, autoturism sau pe o bicicletă.

Iar crearea de condiţii atractive pentru mersul pe jos este condiţia esenţială pentru ca acele 45% de călătorii mai scurte de 3 km să se facă pietonal, nu motorizat.

Acum se pune întrebarea cine a şters acele paragrafe şi cine a mai ştiut?

Teoretic, documentul se află în grija reprezentanţilor BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), cei care au coordonat realizarea PMUD Bucureşti-Ilfov. Adică, orice modificare în text n-ar fi trebuit să se întâmple fără acordul lor.

Deoarece este important să aflăm cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva, am solicitat reprezentanţilor BERD un punct de vedere. De asemenea, am solicitat lista tuturor persoanelor care fac parte din comitetul de monitorizare al PMUD, pentru a afla câţi dintre aceştia ştiau despre eliminarea textelor şi câţi şi-au dat acordul pentru ca problemele persoanelor cu dizabilităţi să fie băgate sub preş.

Am mai cerut opinii Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi membrilor Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor şi a Subcomisiei anti-discriminare pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale copilului (Parlamentul României).

Textele modificate pot fi cercetate în comunicatul de presă.

*PMUD este o strategie care propune măsuri până în 2030.

Marian Ivan
membru fondator al OPTAR

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR