FOTO Clădiri istorice pe care Bucureştiul le-a pierdut în 2013: Hala Matache, vedeta de pe lista demolărilor
0Bucureştiul anului 2013 a pierdut o parte din aroma vremurilor de altădată, odată cu demolarea mai multor clădiri istorice în jurul cărora au gravitat poveşti nemuritoare, printre care şi Hala Matache, un simbol al Capitalei. ONG-urile de profil s-au opus demolărilor, dar nu s-au bucurat prea des de succes.
Celebra Hală Matache, clădire clasată ca monument istoric şi cultural, a fost ani de-a rândul subiect de dispută între cei care susţineau că păstrarea şi reabilitarea ei sunt esenţiale şi o altă tabără care susţinea că monumentul ar trebui mutat din calea bulevardului care va uni nordul Bucureştiului cu sudul.
În cele de urmă, controversata clădire a fost demolată la începutul acestui an, iar procesul a început în timpul nopţii, stârnind şi mai multe comentarii şi controverse în rândul celor care nu erau de acord cu distrugerea clădirii de patrimoniu.
Decizia de a demola clădirea a venit la pachet cu lucrările de pe artera Berzei- Buzeşti, iar ONG-urile au contestat proiectul încă din prima clipă pentru că, spunau atunci, că odată cu demolarea clădirilor din zonă se pierde o partă din Bucureştiul vechi.
Hala Matache, 50 de metri mai în spate
La jumătate lunii trecute, Sorin Oprescu spunea că refacerea clădirii de patrimoniu va avea loc în momentul în care va găsi o persoană care să poată susţine financiar relocarea. Explicaţia edilului a fost simplă: în acest moment municipalitatea nu are un buget disponibil pentru acest lucru. „Acum nu am bani“, preciza Oprescu.
Monumentul urmează să fie reconstruit cu ajutorul mai multor elementele arhitecturale cu valoare de patrimoniu, pe un amplasament din apropiere, la 50 de metri în spate, după cum a spus primarul general.
În ceea ce priveşte lucrările principalele de pe artera Buzeşti- Berzei, acestea constau în modernizarea liniei de tramvai, a carosabilului şi a trotuarelor. De asemenea, o parte esenţială din proiect reprezintă schimbarea, protejarea şi modernizarea reţelei de canalizare şi a reţelelor de alimentare cu apă, dar şi realizarea iluminatului public.
Proiectul are trei etape, iar prima vizează tronsonul dintre Piaţa Victoriei şi Vasile Pârvan, care a fost deja finalizată, în timp ce a doua este reprezentată de zona cuprinsă între Vasile Pârvan şi Piaţa George Coşbuc. Cea de-a treia etapă cuprinde tronsonul Piaţa George Coşbuc-Gara Progresul.
Clădirile de pe Christian Tell, puse la pământ
Lista clădirilor demolate pe care activiştii le-au catalogat drept „monumente istorice“ este continuată de două imobile de pe Strada Christian Tell, la numerele 16, respectiv 18. Statutul de „monumente istorice“ al acestora este atestat de un studiu comandat de Ordinul Arhitecţilor din România, după cum povestea în luna octombrie, atunci când au fost demolate, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan.
„Este adevărat că aceste clădiri nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice, dar acest fapt este cauzat de o eroare din anul 1992. În urma studiului cerut de Oridinul Arhitecţilor s-a demonstrat faptul că imobilele ar trebui incluse pe lista“.
Totodată, acesta a ţinut să precizeze că cele două case demolate făceau parte dintr-un „ţesut rezidenţial tradiţional tipic, unicat la nivel internaţional, conform regulamentului de urbanism al zonei protejate „Amzei“, în care se aflau. „În locul clădirii de la numărul 16 urmează să fie construit un hotel de şase etaje“, spunea preşedintele Asociaţiei în urmă cu două luni.
În ceea ce priveşte responsabilitatea pentru demolare, Nicuşor Dan spunea că Ministerul Culturii este principalul vinovat, pentru că „a blocat în mod abuziv operaţiunea de clasare a clădirilor“. Bărbatul mai declara că reprezentanţii Ministerului nu au luat măsuri, deşi au fost informaţi despre studiul comadat de arhitecţi.
Demolarea imobilelor, ridicate înainte de 1895, a fost autorizată de Primăria Capitalei.
Anton Pann, un alt caz cunoscut
O altă clădire despre a cărei demolare spunea Nicuşor Dan că a fost autorizată de municipalitate este cea de pe strada Anton Pann numărul 29. Clădirea a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În luna noiembrie, aceaşi sursă spunea că construcţia face parte din zona protejată Labirint, acolo unde acolo unde regulamentul de urbanism prevede un grad de protecţie maxim.
„Se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică“, mai specifica preşedintele Asociaţiei.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
