Jurnalul prinţesei Nadeja Ştirbey

Arhivele Naţionale ale României păstrează unul dintre cele mai mari fonduri personale, reunind documentele familiei lui Barbu A. Ştirbey, precum şi zeci de albume şi fotografii disparate în fototecă. Printre acestea, inventariat greşit, sub numele unei rude, s-a aflat şi un caiet de schiţe în care prinţesa Nadeja Ştirbey a consemnat întâmplările şi trăirile ei din august 1916 până în februarie 1919.

Barbu şi Nadeja Ştirbey în vila din Braşov în perioada interbelică (Sursa: A.N.R., fototeca)

Dacă în privinţa documentelor din fondul Barbu A. Ştirbey, ele au fost datate şi inventariate cu precizie, fiindu-le atribuite diferiţilor membri ai familiei, identificarea albumelor, fotografiilor şi scrisorilor prezintă încă multe dificultăţi. Printre nenumăratele caiete de schiţe, poezii şi notiţe ce i-au aparţinut prinţesei Nadeja, la numărul 80 se află un caiet de mici dimensiuni cu însemnările ei din primul război mondial.

Coperta jurnalului original

Judecând după formatul orizontal şi dimensiunile sale, era mai degrabă destinat schiţelor sau poeziilor ei. După dedicaţia de la început, apreciem că a fost primit cadou în 1911 de la prinţesa Martha D. Ştirbey (1877-1925), verişoara soţului Nadejei, de care ea a fost foarte apropiată. De aici poate şi confuzia cu aceasta şi inventarierea lui greşită, sub numele Marthei, şi nu al Nadejei, cu toate că amintirile, trăirile şi caligrafia sunt, fără dubiu, ale Nadejei.

Pagina 8 din jurnalul original

Jurnalul Nadejei acoperă una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de 2 ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu toate că prinţesa trăieşte în această perioadă zbuciumată în preajma familiei regale şi a primului-ministru Ion I.C. Brătianu, cumnatul ei, bucurându-se de prietenia generalului Berthelot şi a căpitanului Marchal-Perier, însemnările ei nu sunt menite a evoca numai evenimentele politice şi militare.

Ionel Brătianu, prim-ministru                                                          Generalul Henri Berthelot

În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturile un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme. Albumul mai conţine şi fotografiile reginei Maria, imortalizată cu câinele favorit, în compania fiicelor Ştirbey.

Albumul cu pozele realizate de Nadeja la Iaşi (Sursa: A.N.R., fototeca)

Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadeja se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii. Aceste relatări, critici, trăiri personale completează alte jurnale politice, de anvergură şi mult mai bine documentate, ale unor mari personalităţi, unele înrudite cu ea: Martha Bibescu, Alexandru Marghiloman, Radu Rosetti, I.G. Duca, Charles de Saint-Aulaire. Evocările Nadejei au farmecul lor tocmai prin această notă personală accentuată şi publicul va trăi alături de ea impresiile provocate de evenimentele primului război mondial.

Descoperit în 2010, jurnalul vede astăzi lumina tiparului cu ocazia debutului evenimentelor ce marchează la nivel european comemorarea centenarului primului război mondial, publicarea amintirilor prinţesei Nadeja având şi ele rolul de a readuce în atenţia noastră evenimente ce au premers înfăptuirea României Mari, visul de secole al unei naţiuni.

„Şi totuşi, în ciuda oamenilor care gem şi plâng în jurul meu de grozăviile ce se vor întâmpla, mă simt plină de speranţă, niciodată nu m-am simţit mai mândră de a fi româncă, niciodată nu mi-am iubit mai mult ţara, am încredere în viitor. – Inima mea cântă, am aripi, mi se pare că ne îndreptăm către vremuri mai bune, poate voi fi deziluzionată profund, dar până atunci am încredere în instinctul meu care nu m-a înşelat niciodată” scris Nadeja în noiembrie 1917.

Adresez mulţumiri Arhivelor Naţionale ale României şi urmaşilor familiei Ştirbey, Ileana von Kripp şi dr. Michael von Flondor, precum şi colegilor mei, dr. Elena Ciocoiu şi fotografului şi graficianului Cristian Gache, pentru realizarea proiectului editorial tipărit şi digital.