Parcelarea Gherghel

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spre nord moşia familiei Filipescu se învecina cu proprietatea colonelului Gherghel, azi strada căp. Ghe. Demetriade.

Moşia Sf. Sava trecuse din posesia lui Hristodor Triandafil in cea a lui Constantin Cantacuzino (1830), care mărise moşia cu alte 25 de pogoane în 1844, cumpărate de la graful Scarlat Rosetti. Cantacuzino se împrumută în 1863 de 10.000 de galbeni de la Natalia Păucescu şi nu îi mai restituie, astfel încât acesta este nevoită să scoată la licitaţie terenurile: „imobilul în chestiune se compune din casele cu locul lor cu două etaje compuse de mai multe camere, două florării de zid şi alte dependinţe care se învecinesc spre răsărit cu drumul ce merge spre bariera Herăstrău, spre apus în faţa grădinii publice cu un alt drum ce merge tot la Herăstrău, spre miazăzi cu grădina răposatului Ioan Al. Filipescu şi spre miazănoapte cu grădina cu duzi tot a Dlui C. Cantacuzino, precum şi o grădină cu duzi cu locul ei de fâneţe şi arături care se învecineşte spre răsărit cu drumul ce merge tot la Herăstrău, spre miazănoapte cu un alt drum şi spre miazăzi cu grădina şi expusele case ale dlui C. Cantacuzino… după strigările făcute repetate de trei ori s-a adjudecat imobilele în chestiune asupra dlui maior Vasile Ghergheli cu preţul de lei noi 59.955, dat în ultima strigare… având în vedere că dl maior Vasile Gherghel a declarat că cumpărătoarea expuselor imobile de la licitaţie a făcut-o pentru soţia sa Maria Gherghel în contul dotei D-ei, având în vedere că Maria Gherghel a declarat că se mulţumeşte ca cumpărătoarea ce a făcut-o soţul său maior Vasile Gherghel a expuselor imobile să fie pe numele său, în contul dotei sale… tribunalul pe aceste baze a liberat d-ei Maria Gherghel ca adjudecătoare această ordonanţă de adjudecaţie…”

Din memoriile lui V.A. Urechia aflăm că în perioada 1874-1875 acesta a închiriat vila Gherghel pentru Institutul său privat de învăţământ, înfiinţat în 1871.

Într-un alt act ipotecar din 1874, Gherghel afirma că posedă 15.000 stânjeni pătraţi: „în faţă Şoseaua numită nouă, în dos locul fabricii de cărămidă şi teracottă, în dreapta locul caselor mele şi în stânga Şoseaua Herăstrău”. În 1877 familia Gherghel se mândrea că era proprietara „Primei Societăţi de cărămidă şi teracotă” din zona Căii Dorobanţi pe care se vor construi în secolul al XX-lea studiorile TVR. (Sursa: M.O. nr. 45, 12 februarie 1877).  Probabil în cursul anului 1878 Maria rămâne văduvă şi se vede nevoită să răspundă nenumăraţilor creditori dar şi să apere interesele minorilor Aurelia, Henri, Ion, Dimitrie Ghergheli.

În 27 ianuarie 1881 se semnează un contract de locaţiune „Eu Maria Ghergheli văduva def colonel V. Ghergheli, în numele meu şi al minorilor Ghergheli închiriez dlui G.T. Cerkez fabrica de cărămidă de la Şoseaua Ferăstrău… Locatarul va avea drept de a deschide orice cariere pentru fabricarea de cărămizi, vânzare de nisip sau altele, se va servi de cuptorul Hoffman, casele de locuit, cârciuma şi orice alte clădiri.” Relaţia de afaceri va evolua către una de dragoste, astfel încât în 30 septembrie 1885 se încheia contractul de căsătorie „Subsemnata Maria Ghergheli, aduc în căsătorie viitorului meu soţ, dl G. T. Cerkez, următoarea avere, adică casele ce am pe şoseaua Jianu şi care se învecinesc  cu proprietăţile dlor Filipescu şi Minculescu, plus creanţa de 100.000 lei ce am asupra dlui  G.T. Cerkez şi care este garantată în fabrica dsale de pe şoseaua Ferăstrău… Această avere va fi supusă regimului dotal…”

În 1895 maiorul (viitor colonel) Popovici achiziţionează de la Maria Ghergheli Cerkez (cu acordul soţului ei, avocatul Gh. T. Cerkez) terenul cu construcţii de pe Şoseaua Jianu de la nr. 22, transmis în 1913 - conform testamentului din 1897 - soţiei sale, Coralia Slătineanu. În 1912 vor fi expropriaţi de 286 m.p., dar văduva reclama în 1915 suma de 7.729 neplătită de primărie. (Sursa: A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, dosar 27/1912).  Proprietatea avea 2 construcţii.

Tot în 1895 familia Carol Goutz cumpără de la Maria Cerkez o altă porţiune de teren cu casă, pe care însă o va vinde în 1898 lui Emanuel Budişteanu. În anul următor se mai vinde o altă porţiune de 760 m.p. doamnei Fani I. Demetriescu şi alta lui Dumitru Neamţu.

În iulie 1893 arhitectul Gaetan Burelly (?-1896) realizează o evaluare a terenului rămas, stabilind 3 loturi de 3.086 m.p., 2.700 m.p. cu casa Cerkez de 408 m.p., respectiv 5.500 m.p., totul fiind estimat la 111.640 lei. (Sursa: Arhiva P.M.B., dosar din 1913)

Imagine indisponibilă

Pe aleea Gherghel găsim în 1911 următorii proprietari: Dumitru Neamţu, Maior Dumitriade, M. Budişteanu, moştenitorii Scarlat Slătineanu (în fosta casă Popovici), Elias Marcus.

În 1913 Maria Cerkez este expropriată de 215, 76 m.p. în vederea lărgirii Şoselei Jianu, prilej cu care prezintă mai multe contracte de vânzare şi informaţii din care am putut reconstitui istoricul zonei.

Imagine indisponibilă

Fundătura care se deschide din Şoseaua Jianu devine „Aleea Gherghel” şi va fi treptat prelungită. În perioada interbelică se bifurcă în Aleea Gherghel A (viitoarea str. Andrei Mureşanu) şi Aleea Gherghel B (viitoarea str. Sofia), apoi tot aliniamentul din Şoseaua Aviatorilor până în Calea Dorobanţilor se redenumeşte str. Sofia. Astăzi porţiunea unică din Şoseaua Aviatorilor poartă numele căpitan Gheorghe Demetriade (erou al Primului Război Mondial) până la bifurcaţia cu străzile Andrei Mureşanu şi Sofia.

Cercetare: istoric de artă Oana Marinache

Fotografiere: Cristian Gache

Adresăm mulţumiri domnului Narcis Ispas pentru informaţiile puse la dispoziţie despre moşia Cantacuzino.

Material informativ în curs de apariţie în revista „ArhiTur”, din cadrul proiectului cultural „Locuri ale memoriei Marelui Război”, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite