Preşedintele, primar la bloc

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Există o reglementare destul de stufoasă privind drepturile şi obligaţiile primarului, cel care este în fapt capul comunităţii, comunitate care l-a propulsat într-o astfel de funcţie.

Exista comunităţi conduse de primari, formate din câteva sute de gospodării şi poate câteva mii de oameni. Acelaşi mecanism, păstrând proporţiile, funcţionează şi în cadrul asociaţiilor de proprietari, unde preşedintele asociaţiei gestionează problemele a zeci de persoane sau mii de persoane. Există în Bucureşti şi în ţară asociaţii de proprietari formate din mai multe blocuri care înglobează câteva mii de persoane, fiecare cu solicitările, pretenţiile, nevoile şi dorinţele lui.

Preşedintele asociaţiei este cel care decide în numele şi pe seama asociaţiei, angajează asociaţia în relaţiile cu terţii (alături de comitet) pentru buna funcţionare a activităţii curente în cadrul asociaţiei, în timp ce primarul se asigură de bunăstarea şi prosperitatea comunităţii (alături de Consiliul Local).

Nu înţeleg de ce această reglementare a modului de desfăşurare a activităţii din cadrul asociaţiilor nu a fost, nu este şi nu cred că va fi o prioritate pentru guvernanţi. Cred cu tărie că o lege modernă, pliată pe realitatea în care trăim, cu drepturi şi obligaţii bine determinate şi cu asimilarea (şi a) preşedintelui ca fiind funcţionar public (nu numai a administratorului), cu toate consecinţele unor astfel de măsuri, ar determina, cred, o mai mare responsabilitate faţă de banul proprietarului.

În cadrul adunărilor generale din acest an, parcă mai mult decât oricând, am auzit că preşedintele a angajat lucrări nejustificate, supraevaluate, ineficiente etc iar administratorul a cheltuit sume fabuloase pentru reparaţii inexistente sau pentru achiziţii fantasmagorice şi peste toate, că cei din conducerea asociaţiei nu pot justifica sume semnificative de bani.

Nu credeţi că ar fi bine ca solidaritatea răspunderii preşedintelui, comitetului, cenzorului şi administratorului să fie clar şi riguros reglementate sau sancţiunile pecuniare, administrative şi penale să fie suficient de usturătoare astfel încât să inhibe dorinţa de “ciupeală” a celor “care se implică”. De ce primarul să fie săltat de mascaţi pentru “şpăgi” şi contracte atribuite ilegal iar preşedintele care angajează lucrări pe bază de “comisioane” sau “invizibile” nu are niciun fel de răspundere. Păstrând proporţiile este, în opinia mea, fix acelaşi lucru.

Cu o reglementare riguroasă, am putea constata cu siguranţă lipsa “doritorilor” de a fi preşedinţi sau administratori, doritori care făcând o analiză cost – beneficiu s-ar putea gândi de două ori, bine, înainte de a face o “combinaţie”. Ar dispărea şi veşnica problemă a dispariţiei banilor, a întreruperii furnizării utilităţilor, penalităţilor de întârziere şi a lucrărilor făcute aiurea.

Un preşedinte ales care ştie că palierul în care poate “ciupi” este redus şi riscul mare, un administrator profesionist care ştie că dacă greşeşte îşi pierde dreptul de practică şi un cenzor care ştie că dacă semnează “ca primarul” poate plăti cât nu face, pot constitui suficiente argumente pentru a auzi cât mai puţin de probleme şi “ţepe” din cadrul asociaţiilor de proprietari.

Personal nu mai doresc să plătesc lună de lună incompetenţa, indiferenţa şi/sau propriul interes al unora.

Cinste celor care se implică. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite