100 kilometri de conductă apropie Chişinăul de România

Azi a început construcţia ultimei porţiuni a conductei care leagă Chişinăul de sistemul de transport al gazelor naturale din România. Este vorba de circa 120 kilometri de conductă şi patru staţii de măsurare-reglare a presiunii între Ungheni şi Chişinău.

În Republica Moldova se consumă anual cam 1 miliard metri cubi de gaze naturale, conducta care acum a intrat în faza finală a construcţiei are o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi – mai mult decât necesarul anual. Ideea este simplă: conducta realizată de Transgaz în Republica Moldova oferă Chişinăului o alternativă faţă de monopol energetic controlat de Rusia. Oraşul Chişinău consumă circa 60% din gazele naturale importate de Republica Moldova, iar diversificarea surselor energetice nu poate fi decât un avantaj.

În prezent, piaţa gazelor naturale din Republica Moldova este PRACTIC un monopol al Gazprom, iar furnizarea gazelor naturale se face în baza unui contract încheiat în anul 2006 pentru perioada 2007-2011, în timpul guvernării comuniste sub preşedinţia lui Vladimir Voronin. Gazprom a refuzat renegocierea contractului după ce Republica Moldova a început să se apropie de Uniunea Europeană după anul 2009. În schimbul renegocierii unui nou contract de furnizare a gazelor naturale Gazprom cere ca Republica Moldova să abandoneze Comunitatea Energetică Europeană şi diversificarea surselor de aprovizionare.

La pachet, partea rusă aminteşte de fiecare dată când vine vorba de renegocierea contractului de datoriile istorice ale SA Moldova GAZ faţă de Gazprom (4,8 miliarde USD, dintre care 85-90% revin părţii transnistrene), care ar fi garantate de stat, potrivit unui protocol semnat cu Gazprom în 2006. Livrarea gazelor naturale se face în baza actualizării anuale a contractului din 2006, ceea ce reprezintă un risc permanent pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, având în vedere experienţele din ultimii ani ale Ucrainei în relaţia cu Gazprom. Pentru Chişinău există în continuare ameninţarea ca Gazprom să întrerupă furnizarea gazelor naturale sau să solicite executarea parţială a datoriei realizată în contul Transnistriei – dar pusă în sarcina Chişinăului.

Prin aderarea la Comunitatea Energetică din 2010, Republica Moldova s-a angajat să diversifice sursele de furnizare a gazelor naturale şi accesul nedisciminatoriu la reţelele de transport, separarea efectivă a producătorului de furnizor, asigurarea dreptului de a schimba furnizorul de către consumatori. Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie este prevăzută şi în Acordul de Asociere cu UE din 2014.

Am amintit toate cele de mai sus ca să fie cât mai limpede semnificaţia acestui tronson final al gazoductului românesc care a reuşit să traverseze Prutul. Construirea conductei Ungheni-Chişinău scapă Republica Moldova de monopolul Gazprom – gazele naturale venite din România vor putea intra în reţeaua de distribuţie către consumatori. Conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic din România este o poveste în desfăşurare, începută deja de mulţi ani, ieşirea din sfera de dominaţie a fostei Uniuni Sovietice nu este chiar uşoară.

Inaugurarea oficială a începerii lucrărilor la conducta Ungheni-Chişinău a fost făcută în prezenţa vicepremierului României Ana Birchall, premierului Republicii Moldova Pavel Filip, Chiril Gaburici,  ministrul Economiei şi Infrastructurii din Republica Moldova, şi Ion Sterian, director general SNTGN Transgaz SA.