Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, atacă la Curtea Constituţională o infracţiune pe care ea însăşi a definit-o

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alina Bica, fosta şefă a DIICOT FOTO Mediafax
Alina Bica, fosta şefă a DIICOT FOTO Mediafax

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului din Codul Penal care incriminează abuzul în serviciu, deşi ea a condus, ca secretar de stat la Justiţie, comisia de elaborare a noii legislaţii penale.

Procesul în care a fost trimisă în judecată Alina Bica, în calitate de fostă membră în comisia de restituire a proprietăţilor pe vremea când era secretar de stat la Justiţie, cunoaşte o turnură spectaculoasă. 

Alina Bica a ridicat, în faţa unui complet al Instanţei Supreme, excepţia de neconstituţionalitate a două prevederi legale prin care este incriminat abuzul în serviciu, principala acuzaţie ce i se aduce în dosarul ANRP. 

Astfel, ea acuză de neconstituţionalitate atât formularea actuală din Codul Penal abuzului în serviciu, cât şi varianta agravantă prevăzută de Legea specială anticorupţie nr. 78/2000. 

Iată cum sună cele două articole:

În Codul Penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.

În Legea 78/2000: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“. 

Se observă că în Codul Penal abuzul în serviciu se pedepseşte dacă funcţionarul a cauzat un prejudiciu altei persoane fizice sau juridice, iar în forma agravantă, pedeapsa se măreşte cu o treime dacă funcţionarul, ca urmare a aceluiaşi abuz, a obţinut pentru sine ori pentru altul foloase necuvenite. 

Alina Bica acuză că cele două articole sunt formulate mult prea vag, sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale. Ea spune că modul de redactare a acestor norme conduce ”la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător”. 

Instanţa Înaltei Curţi a admis în 1 februarie cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii.

În punctul său de vedere transmis, conform legii, Curţii Constituţionale, completul format din judecătoarele Lucia Rog, Lavinia Lefterache şi Luciana Mera a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate nu se susţine şi că respectivele articole „respectă condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate” ale legii cerute de Constituţie. Judecătorii au arătat că ”formularea largă este utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuţiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fişe ale postului” şi că ”textul permite oricărui destinatar să-şi regleze comportamentul prin raportare la atribuţiile sale concrete de serviciu”. 

Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra excepţiilor ridicate de Bica, dar încă nu se ştie când. În calendarul cu viitoarele şedinţe ale CCR, cu date disponibile până pe 13 aprilie, cazul Bica încă nu apare pe ordinea de zi. 

Curios e faptul că, în perioada în care era secretar de stat la Ministerul Justiţiei, între 2009 şi 2012, Alina Bica a fost coordonatoarea echipei de redactare a noii legislaţii penale şi civile.

Kövesi: Incriminarea abuzului în serviciu, o obligaţie asumată

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, nu crede că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul ANRP şi sesizarea Curţii Constituţionale ar trebui să o îngrijoreze. Asta pentru că, spune Kövesi, incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urmă cu 13 -14 ani şi care trebuie respectată.

„Nu ar trebui să mă îngrijoreze. Excepţia a vizat o infracţiune de abuz în serviciu care este prevăzută în legislaţia României. Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, 9 decembrie 2003. Această Convenţie a instituit obligaţia pentru statele semnatare să incrimineze în legislaţie această infracţiune de abuz în serviciu. Este obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urmă cu 13-14 ani şi pe care trebuie să o respectăm“, a declarat, săptămâna trecută, Laura Codruţa Kövesi.

Cine ar putea să profite de demersul Alinei Bica

Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de Alina Bica în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu poate avea consecinţe grave. Pe rolul instanţelor de judecată sunt sute de dosare în care autorii – demnitari, primari, şefi de consilii judeţene, poliţişti sau funcţionari publici – sunt judecaţi pentru abuz în serviciu. Alte sute de dosare pentru acelaşi gen de fapte sunt anchetate în prezent de procurori. 

Printre cei care ar avea de câştigat în urma unei eventuale decizii de neconstituţionalitate se numără personaje celebre, precum Elena Udrea, fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, fostul şef al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, primarul suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, primarul demisionar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, primarul Braşovului, George Scripcaru etc.

Corupţia ucide

Unul dintre dosarele cu cel mai mare impact în care procurorii au adus acuzaţii de abuz în serviciu este dosarul Colectiv. În incendiul de la clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, printre responsabili de tragedie numărându-se George Matei şi Antonina Radu, inspectori la ISU Bucureşti, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI. 

Tot de abuz în serviciu este acuzat şi fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care ar fi avizat ilegal funcţionarea clubului morţii.

Udrea vrea dezincriminarea abuzului în serviciu

Cercetat pentru corupţie în patru dosare penale, fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea (foto), vrea eliminarea abuzului în serviciu din Codul Penal, pe motiv că această faptă nu ar fi reglementată nicăieri în Europa. Ea ar vrea transformarea infracţiunii de abuz în serviciu în contravenţie, după „model european“. 

„Trebuie eliminat abuzul în serviciu din Codul Penal pentru că acesta nu este reglementat nicăieri în Europa decât la noi în ţară. Am studiat situaţia pentru că am şi eu un interes. Vorbim de zeci de mii de primari, consilieri, funcţionari publici şi persoane din mediul privat care se pot face vinovate de abuz în serviciu pentru că îşi fac atribuţiile în mod defectuos. În acest caz ar trebui ca cine greşeşte să fie sancţionat administrativ, de serviciu, la locul de muncă. Dacă se cauzează o pagubă, trebuie pus să recupereze prejudiciul”, este mesajul transmis de Elena Udrea.

În ceea ce priveşte şi eliminarea abuzului în serviciu din Codul Penal, deputatul susţine că “dacă n-aş fi aprofundat anumite lucruri ca fapta de abuz în serviciu, nu aş fi avut de unde să ştiu că nu e reglementată nicăieri în Europa. Am studiat situaţia pentru că am şi eu un interes“, declara Elena Udrea, în februarie 2016, în faţa magistraţilor Curţii Supreme, care judecă dosarul „Gala 

Bute“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite