ANP: Graţierea nu rezolvă nici jumătate din excedentul de puşcăriaşi din închisori

Argumentele Guvernului în favoarea graţierii nu şi-au găsit un aliat în statisticile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: doar circa 3.500 de deţinuţi s-ar încadra pentru graţiere, în timp ce pentru a elimina supraaglomerarea din puşcării ar fi nevoie de peste 8.500 de locuri. În schimb, mult mai multe persoane care acum sunt judecate nu ar mai ajunge în spatele gratiilor dacă cele două proiecte de modificare a legii ar intra în vigoare.

Graţierea nu ar rezolva nici jumătate din excedentul capacităţii puşcăriilor româneşti, argumentul principal folosit de Guvern pentru a promova controversatul proiect de ordonanţă privind graţierea. Cel puţin aşa susţin oficiali din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Mai precis, aceştia spun că doar aproximativ 3.500 de condamnaţi s-ar încadra în condiţiile de graţiere, în timp ce deficitul de locuri în penitenciare depăşeşte 8.500 de locuri.
Defalcat, în penitenciarele româneşti sunt 1.625 de persoane condamnate la pedepse cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, 856 de condamnaţi care au împlinit vârsta de 60 de ani, 14 femei însărcinate, 1.213 persoane care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani, precum şi 26 de deţinuţi diagnosticaţi cu boli incurabile în faze terminale.

Tragedia Colectiv rămâne fără vinovaţi

Sunt însă mai multe persoane care urmează să fie condamnate şi care vor scăpa de sentinţe dacă vor fi adoptate cele două proiecte de ordonanţă, atrag atenţia specialiştii.

Unul dintre dosarele care s-ar putea închide fără a fi găsiţi vinovaţii este cel în care este anchetată tragedia din clubul Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64 de tineri, iar alţi 200 au fost grav răniţi, atrag atenţia procurorii Parchetului General. „Cu privire la modificările privind graţierea, subliniem că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod Penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la şapte ani închisoare).

Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală“, spun procurorii.

Concret, uciderea din culpă şi vătămarea corporală din culpă, acuzaţii care îi vizează pe patronii clubului Colectiv - Alin Anastasescu, Paul Gancea, Costin Mincu, dar şi pe patronii firmei de pirotehnice - Daniela Ioana Niţă şi Cristian Mihai Niţă, sunt pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani. Chiar şi procesul în care este judecat fostul primar al sectorului 2, Cristian Popescu Piedone, pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar, s-ar putea opri. Mai exact, fostul edil este acuzat că în calitate de primar, ar fi încălcat legea eliberând autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu avea aviz pentru securitatea la incendiu.

Dacă proiectul modificării Codului Penal ar intra însă în vigoare, pentru ca fapta lui Piedone să poată fi considerată abuz în seviciu, ar trebui ca prejudiciul stabilit de anchetatori în sarcina acestuia să depăşească 200.000 de lei. Or, în acest dosar, fostului primar i se impută o pagubă de doar 60.000 de lei. De aceleaşi prevederi favorabile ar putea beneficia şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, trimişi în judecată, în octombrie 2016, pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar. Prejudiciul imputat celor doi este de 12.156 lei, cu mult sub pragul-limită de 200.000 de lei. Antonina Radu şi George Petrică Matei nu numai că vor scăpa de acuzaţii, dar ar putea să ceară şi reîncadrarea pe posturile din care au fost concediaţi deşi i-au lăsat pe patronii clubului Colectiv să-şi desfăşoare activitatea chiar dacă aceştia nu aveau aviz ISU.

Crimele împotriva umanităţii, ignorate

Proiectele de ordonanţă au fost criticate vehement de societatea civilă. APADOR-CH, organizaţie neguvernamentală care monitorizează din anii ’90 condiţiile de detenţie din aresturile şi din penitenciarele româneşti, consideră că decizia Guvernului de a graţia colectiv mai multe categorii de condamnaţi nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare. APADOR-CH critică, printre altele, nemenţionarea, la articolul 2 al proiectului în care se prevede graţierea parţială (cu jumătate) a pedepsei aplicate, a categoriilor de infracţiuni la care se aplică.  „Este posibil ca de graţierea parţială să beneficieze şi cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanităţii“, se precizează într-un comunicat al organizaţiei.   APADOR-CH arată că de această graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei sau în dosarul Revoluţiei.

Concret, în articolul 2 al proiectului se prevede graţierea parţială (cu jumătate) a pedepsei aplicate „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile în faze terminale“. Drept urmare, criteriul vârstei i-ar ajuta să iasă mai repede din puşcărie, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, pe toţi inculpaţii din dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma şi Virgil Măgureanu, cu toţii trecuţi de 60 de ani.  Asta deşi aceştia sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii, pentru modul în care au organizat reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

Un alt acuzat de crime împotriva umanităţii care ar putea beneficia de graţiere parţială este Alexandru Vişinescu. Fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, în perioada 1956-1963, Vişinescu este primul torţionar trimis în judecată şi condamnat pentru crime împotriva umanităţii.  El i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală. Zeci de supravieţuitori şi rude ai deţinuţilor politici au depus mărturii în instanţă împotriva sa. Printre victimele lui Alexandru Vişinescu s-ar număra Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache. Condamnat, anul trecut, la 20 de ani de închisoare, Vişinescu va rămâne cu doar 10 din pedeapsă. Asta înseamnă că, după 5 ani, adică după executarea a jumătate din pedeapsă, potrivit legii, fostul torţionar poate cere să fie liberat condiţionat.

Oprea împuşcă doi iepuri de-odată

Fostul vicepremier şi ministru de Interne, Gabriel Oprea, ar putea beneficia atât de proiectul de ordonanţă privind graţierea, cât şi de cel care modifică legislaţia penală.

Oprea este urmărit penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Girofarul“, pentru că ar fi folosit ilegal echipaje ale Poliţiei Rutiere pentru deplasări. Însă pentru că prejudiciul din acest dosar este mai mic de 200.000 de lei, Oprea ar putea scăpa de acuzaţii. În acelaşi timp, fostul vicepremier mai este cercetat şi în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, pentru ucidere din culpă – infracţiune aflată pe lista celor graţiate de proiectul aflat în dezbatere publică.

Adamescu, pedeapsă la jumătate

Un alt condamnat celebru, Dan Adamescu (68 de ani) s-ar putea alege cu pedeapsa înjumătăţită. Acesta execută, din 27 mai 2016, o pedeapsă de patru ani şi patru luni primită în dosarul în care a fost acuzat că a mituit doi judecători pentru pronunţarea unor soluţii favorabile în dosare de insolvenţă ale unor firme ale sale. Dan Adamescu a fost găsit vinovat de dare de mită pentru că le-a dat 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Roventa, ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

Odată intrată în vigoare ordonanţa de graţiere, Adamescu va beneficia de scurtarea pedepsei la doi ani şi două luni de închisoare. Asta înseamnă că în vara acestui an omul de afaceri poate cere eliberarea condiţionată.

România, aruncată înapoi în anii 90

Organizaţiile ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania şi Grupul pentru Dialog Social (GDS) au semnat un document în care atrag atenţia asupra efectelor actelor normative propuse şi arată de ce motivaţia avansată nu se potriveşte cu textele legale în vigoare.  „Aceste practici aruncă România înapoi în anii ’90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră UE. De altfel, acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie“, se arată în document. ;

Conflictul de interese, „legalizat“

Magistraţii au tras un semnal de alarmă asupra consecinţelor modificării articolului care incriminează conflictul de interese în legislaţia penală. Potrivit specialiştilor, portiţa prin care scapă cei acuzaţi de această infracţiune este strecurarea unei menţiuni suplimentare privind foloase patrimoniale „necuvenite“.„Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei“, au explicat oficialii Parchetului Curţii
Supreme. Aceştia arată că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanţelor pentru conflict de interese. Deja au fost trimişi în judecată 54 de inculpaţi, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali,
4 viceprimari.

Noi proteste anunţate pentru duminică

Un nou protest faţă de proiectele de ordonanţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, promovate de Ministerul Justiţiei, este anunţat pe Facebook, pentru duminică, la ora 17.00, în Bucureşti şi mai multe oraşe din ţară, dar şi la Copenhaga. „Duminică ne strângem la Universitate începând cu ora 17.00.  Pornim în marş la ora 18.00”, este anunţul făcut pe Facebook sub sloganul „Nu Legii graţierii şi amnistiei”. Proteste similare sunt anunţate pentru duminică la ora 17.00 şi în Piteşti, Piatra Neamţ, Baia Mare, Suceava, Satu Mare, Braşov, Iaşi. Şi la Copenhaga este anunţat protest duminică, în faţa Ambasadei României.

Proteste au avut loc şi miercuri seară

Aproximativ trei mii de oameni au ajuns, miercuri seară, în faţa sediului Guvernului, scandând „Demisia, demisia!“, „DNA să vină să vă ia!“, „Jos penalii!“, „La închisoare, nu la guvernare!“, „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta!“, „Hoţii!“, „România, trezeşte-te!“, „PSD, ciuma roşie!“, „ALDE şi cu PSD, aceeaşi mizerie!“. Protestul a început în Piaţa Universităţii, iniţial participând câteva sute de persoane. După aproape două ore, manifestanţii au plecat în marş spre Palatul Victoria, iar pe drum li s-au alăturat sute de oameni. Proteste similare au loc în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj, Timişoara, Craiova şi Sibiu.

Într-o intervenţie telefonică, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunea în timp ce oamenii protestau că aceştia nu sunt informaţi corect, motiv pentru care un secretar de stat va merge şi va discuta cu cei aflaţi în stradă.