Câţi deţinuţi au fost liberaţi în baza recursului compensatoriu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dispută între sindicatele din Penitenciare şi ministrul Justiţiei pe tema numărului real de deţinuţi care au beneficiat până acum de recursul comensatoriu.

Sindicaliştii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) l-au acuzat, joi, pe Tudorel Toader că a dezinformat Parlamentul atunci când a afirmat că, în prima lună de aplicare a acestei legi, au fost liberaţi 650 de deţinuţi, în realitate numărul acestora fiind aproape dublu. În replică, ministrul Justiţiei a afirmat că datele prezentate în faţa parlametarilor le-a primit oficial, chiar de la ANP.

„După ce şeful penitenciarelor recunoaştea că sunt extrem de multe erori la punerea în libertate pe baza Legii recursului compensatoriu, ministrul Justiţiei dezinformează Parlamentul afirmând că, în prima lună de aplicare, au fost puşi în libertate în plus un număr de 650 de deţinuţi, avansând cifra de 25.093 deţinuţi rămaşi în penitenciare. În realitate, în penitenciare sunt 24.464 deţinuţi. În concluzie, conform statisticii oficiale a ANP, de la punerea în aplicare a legii recursului compensatoriu au fost liberaţi în plus peste 1.200 de deţinuţi, urmând ca numărul celor liberaţi în plus să depăşească în primul an de aplicare cifra de 8.000 conform estimărilor noastre“, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din ANP.

Sindicaliştii spun că Tudorel Toader încearcă de fapt să ascundă erorile şi efectele negative ale recursului compensatoriu.

Ministrul Justiţiei a infirmat însă aceste calcule. „În 7 noiembrie, am avut un document oficial de la ANP care arăta că au fost liberaţi în baza acestei legi 650 de deţinuţi. Dar aici sunt incluşi şi cei 529 liberaţi în prima zi de aplicare a legii şi nu cumva să nu îi adunaţi pe ăia din prima zi cu 650, că sigur vă dă mai mult“, a declarat Tudorel Toader.

Eroare de calcul?

În această dispută a intervenit şi ANP, care a venit cu „date statistice actualizate”. Astfel, în perioada 19 octombrie – 15 noiembrie 2017, din unităţile ANP au fost puse în libertate, la termen, un număr de 674 de persoane. ANP promite că va publica săptămânal cifrele actualizate, „pentru a veni în întâmpinarea interesului manifestat în spaţiul public faţă de efectele aplicării prevederilor Legii recursului compensatoriu“.

La rândul lor, sindicaliştii au venit cu noi precizări, explicând diferenţa de 600 de deţinuţi puşi în libertate şi neluaţi în calcul de ministrul Tudorel Toader.

„Celor 674 de deţinuţi liberaţi pentru că le-a expirat pedeapsa, li se adaugă alţi peste 600 care au beneficiat de scăderea a 6 zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii improprii şi intră astfel mai devreme în Comisiile de liberare condiţionată“, precizează Federaţia Sindicatelor din ANP.

Criminalitatea ar putea să crească

Sindicaliştii ANP merg cu calculele şi mai departe şi spun că, având în vedere rata de recidivă foarte mare, va urma o creştere a infracţionalităţii.

„Liberarea a 1.200 de deţinuţi, având în vedere rata mare de recidivă de 70 - 80%, înseamnă, practic, că vom avea un plus de cel puţin 5.000 de infracţiuni faţă de dinamica normală a criminalităţii. La fel de probabil, vom avea beneficii zero în ceea ce priveşte modernizarea sistemului penitenciar, având în vedere că investiţiile de anvergură în modernizarea penitenciarelor încă sunt la stadiul de anunţ“, arată sindicaliştii.

Specialiştii spun că riscul creşterii ratei infracţionalităţii este real, având în vedere că statul nu asigură reinserţia socială a deţinuţilor.

„Dacă ai scos din penitenciar nişte oameni, pe criterii mai mult sau mai puţin subiective, şi nu le dai o alternativă, nu există nicio politică de reinserţie socială, ce ce aştepţi să facă oamenii ăştia? Unii dintre ei încearcă să nu mai repete greşelile, dar mulţi alţii au luat infracţiunea ca mod de viaţă. E foarte greu să-i convingi să facă altfel. Au frustrarea omului care a stat închis şi vor să se bucure de libertate, dar în felul lor. Unii înţeleg libertatea prin reluarea activităţii infracţionale. Sunt infracţiuni la care rata de recidivă este mult mai mare decât la celelalte, cum este cazul violatorilor şi al pedofililor. În cazul acestora, ar trebui să fie un program special de supraveghere. Cei de la Probaţiuni au acum foarte mult de lucru şi nu au cum să-i verifice cum trebuie“, e explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite